Exploatarea zăcământului onshore (terestru) de gaze naturale de la Caragele, judeţul Buzău, cel mai mare descoperit de statul român în ultimii 30 de ani, estimată la valori situate între 25 - 27 miliarde metri cubi de gaz, ar putea asigura independenţa energetică a României pentru o perioadă de doi, trei ani, a spus, vineri, premierul Sorin Grindeanu.
Domnia sa a declarat: "Am ţinut azi (n.r. vineri) să vin şi cu alţi colegi din guvern la Caragele, la această nouă exploatare. Este foarte importantă, una care se va dezvolta în anii următori, undeva între 25 şi 27 de miliarde de metri cubi de gaz. Este cea mai importantă descoperire din anii de după Revoluţie. Dacă ar fi să discutăm doar din acest punct de vedere, ar asigura, doar ea, independenţa energetică a ţării noastre pentru doi, trei ani".
De asemenea, Sorin Grindeanu a precizat că prin astfel de proiecte se doreşte încurajarea independenţei energetice a ţării, exprimându-şi dorinţa ca România să devină un centru energetic regional. Domnia sa a adăugat: "Sigur că îmi doresc să încurajăm astfel de proiecte, vorbim aici şi de o companie sută la sută românească, Romgaz, nu că ar avea neapărat importanţă asta, dar încurajăm astfel de acţiuni din două perspective. În primul rând pentru a asigura independenţa energetică a ţării, un lucru extrem de important. În al doilea rând ne dorim, prin dezvoltarea altor proiecte energetice, ca România să devină un hub (n.r. centru) energetic regional".
Premierul a mai subliniat că România este o ţară bogată din punctul de vedere al resurselor naturale, dar că, până acum, nu a ştiut să le valorifice în folosul cetăţenilor.
Toma Petcu, ministrul Energiei: "Valoarea minimă a depozitului este de patru miliarde de dolari"
Şi ministrul Energiei, Toma Petcu, a arătat că România are posibilitatea să devină un jucător important al industriei gazelor, precizând că valoarea minimă estimată a depozitului, ce a trecut deja în faza de exploatare, este de patru miliarde de dolari.
Domnia sa a declarat: "Un depozit evaluat la un preţ minim, undeva la patru miliarde de dolari. Este o descoperire foarte importantă, care a trecut deja în faza de exploatare şi la ora actuală livrăm în sistem. Chiar azi, aproape de 100.000 de metri cubi vor fi trimişi în sistemul naţional de gaze. O descoperire care dă un potenţial foarte mare, nu doar economiei româneşti, aşa cum ne dorim de fiecare dată, ca prin domeniul energiei să dezvoltăm foarte mult şi economia, dar, în primul rând, dă posibilitatea ca România să devină un hub pe zona gazelor, un jucător important în regiune şi nu numai".
Ministrul Energiei a mai precizat că investiţiile totale pentru finalizarea proiectului se situează la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Pentru descoperirea depozitului au fost cheltuite 222 de milioane lei, investiţiile prevăzute pentru acest an situându-se la circa 350 de milioane lei.
Toma Petcu a mai arătat că, pentru ca România să devină un jucător independent pe piaţa gazelor, proiect asumat în programul de guvernare, a cerut conducerii Romgaz mărirea capacităţii de depozitare, pentru a putea înmagazina mai mult şi la preţuri mai mici.
Domnia sa a adăugat: "La ora actuală, sunt cuprinse în proiect sume pentru aproximativ patru noi depozite, pentru mărirea capacităţii. Descoperim noi rezerve cum ar fi cele de aici. Pe de altă parte, avem BRUA (n.r. gazoduct ce va lega Bulgaria, România, Ungaria şi Austria), pe care-l implementăm prin Ministerul Economiei şi prin Transgaz. Important este că pentru a deveni jucător trebuie să ai rezerve, depozite, să înmagazinezi la preţuri mici, fie din producţia proprie, fie din producţia externă, din import, sau cele din Marea Neagră".
De asemenea, Toma Petcu a mai atras atenţia asupra faptului că nu a existat şi nu există niciun fel de finaţare europeană în vederea dezvoltării reţelelor de furnizare a gazelor în localităţi, subliniind că acestea s-au realizat doar acolo unde piaţa a cerut acest lucru, iar un distribuitor şi-a asumat dezvoltarea reţelei. În rest, primăriile sărace nu pot face astfel de investiţii.
Mihai Tudose, ministrul Economiei: "România va deveni exportator de gaze"
Ţara noastră va deveni exportator de gaze, a declarat ministrul Economiei, Mihai Tudose, subliniind, la rândul său, că dacă România "îşi va juca cartea cum trebuie", va reprezenta un hub energetic important în zona Balcanilor.
"Vorbim de două componente: una de siguranţă energetică naţională, dacă astăzi avem producţie internă care este aproape similară cantităţii consumate, iar cu această nouă descoperire începem să vorbim despre o supraproducţie, cu ghilimele de rigoare. Am ajuns şi în această situaţie care va avea cel puţin două efecte: începem să jucăm pe export şi începe să se echilibreze piaţa, pentru că nu mai joacă niciun agent economic în disperare de a găsi gaze. Teoretic, este un imbold foarte bun pentru zona de competitivitate (...) Cu cât va avea mai mult (n.r. gaz) compania Romgaz în reţeaua naţională, cu cât va începe să intre în magistralele operate de Transgaz şi ceea ce înseamnă exploatările offshore (n.r. marine), România va deveni un exportator şi, dacă ne jucăm cartea cum trebuie, va deveni un hub energetic important în zona Balcanilor", a precizat ministrul Economie.
De asemenea, domnia sa şi-a exprimat speranţa ca prin această abundenţă de energie din piaţă, să atragă şi prezenţa unor actori importanţi din petrochimie, pentru a nu mai fi o ţară care "arde gazul", atât la propriu cât şi la figurat.
În iunie 2016, compania Romgaz a anunţat o descoperiere importantă de hidrocarburi în Perimetrul RG.06 Muntenia Nord-Est, situată în sectorul nord-estic al Platformei Moesice, în cadrul complexului structural Caragele, lung de circa 35 de kilometri, explorat pentru obiectivele geologice aflate la adâncimi între 1500 şi 5000 de metri.
Conform companiei, testele de producţie finalizate la două sonde de explorare, 55 Damianca şi 77 Rosetti, au confirmat o importantă acumulare de hidrocarburi în rezervoare calcaroase Jurasice pe un interval de aproximativ 120 de metri, aflat la o adâncime de peste 4000 de metri. Rezultatele obţinute în urma testelor, prefigurează producţii zilnice între 1400 şi 2200 boe(baril echivalent petrol)/sondă. Resursa contingentă, evaluată pe baza datelor obţinute din foraje, care include geofizica ca sondă, carote mecanice şi fluide extrase la teste, dar şi din dimensionarea capcanei pe date seismice 3D, este estimată între 150 şi 170 milioane boe.
În 2017, Romgaz intenţionează să foreze şase sonde în acest zăcământ, dintre care trei sunt deja în funcţiune, investiţiile ajungând la suma de 40 milioane de euro. Punerea în producţie a acestui zăcământ va presupune investiţii de circa 140 de milioane de euro, destinate, printre altele, şi lucrărilor de foraj de sonde pentru confirmarea creşterii potenţiale a volumelor disponibile în acest perimetru. Zăcământul urmează să fie pus în producţie de către Romgaz în anul 2019. În acelaşi an ar urma să fie pus în funcţiune şi gazoductul BRUA, se arată într-un comunicat transmis vineri de Guvern.
Grindeanu: "Legea redevenţelor ar urma să fie gata în acest trimestru"
Premierul Sorin Grindeanu a declarat, vineri, la Buzău, că se lucrează la Legea redevenţelor şi ar urma să fie gata în acest trimestru. Întrebat dacă suprataxa care există la producţia internă de gaze rămâne în vigoare, el a spus că se discută în Parlament şi se iau în calcul "toate taxele posibile care pot să calibreze veniturile pe care statul să le câştige din exploatarea acestor resurse naturale", conform News.ro.
Întrebat când va fi finalizată Legea redevenţelor, Sorin Grindeanu a răspuns că există un grup de lucru cu reprezentanţi ai ministerelor Energiei, Economiei şi Finanţelor care se ocupă de aceasta: "Se lucrează. E un grup de lucru în care mai mai multe ministere lucrează - Ministerul Energiei, Economiei, Ministerul de Finanţe, bineînteles. Se lucrează, ceea ce s-a cristalizat până acum, dar nu vreau să spun mai mult, e un fel de împărţire a acestor redevenţe, pe de-o parte cele onshore, adică pe pământ, şi cele offshore, adică alt tip de redevenţă, pentru că şi tipul de exploatare în largul mării e diferit de cel de pe pământ".
De asemenea, întrebat dacă este în continuare luată în calcul ideea unei taxe de 20 la sută pentru resurse exploatate în străinătate, premierul a răspuns: "Sunt diverse variante pe care le luăm în lucru, nefiind cristalizat acest punct de vedere de către ministere şi de către agenţiile care sunt parte a acestui grup interministerial...când ajungem la o concluzie vă vom informa".
Întrebat şi dacă suprataxa care există la producţia internă de gaze rămâne în vigoare, Grindeanu a spus că acest lucru se discută în Parlament.
"S-a discutat şi se discută şi în Parlament, au fost discuţii în comisiile de specialitate, nu vreau să intru peste dreptul Parlamentului de a legifera. Ce vă spuneam e că acest grup interministerial, pe lângă această împărţire a redevenţelor onshore - offshore, are în calcul toate taxele posibile care pot să calibreze veniturile pe care statul să le câştige din exploatarea acestor resurse naturale, dar la fel de important e să putem să ajungem la un preţ competitiv odată ce sunt exploatate aceste viitoare zăcaminte pe care le avem, fie că vorbim de Marea Neagră, fie de cele de aici, de unde ne aflăm azi (n.r. - Buzău), să avem un preţ competitiv. Vorbim de o piaţă liberă şi vom vorbi şi mai mult de o piaţă liberă în anii viitori", a mai declarat prim-ministrul.