Scumpirea petrolului pe plan mondial poate să afecteze nu doar preţul la pompă al unor produse, ci şi balanţa de plăţi, estimează experţii în domeniu. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că ţara noastră are un consum foarte mare de energie pe unitatea de produs brut.
Potrivit unui studiu elaborat de economişti, anul trecut, acesta era estimat la 0,9-1,1 tone petrol pentru 1.000 de dolari din PIB, în timp ce alte ţări europene foloseau de patru ori mai puţin combustibil pentru 1.000 de dolari din PIB. În acest fel, ei apreciau că scumpirea cu un dolar a barilului era echivalentă cu o pierdere pentru balanţa de plăţi de aproximativ 0,2% din PIB (120 milioane euro). Anul acesta însă, specialiştii cred că scumpirea pe plan mondial a ţiţeiului nu va mai avea aceleaşi repercusiuni negative. După cum ne-a declarat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Dan Radu Ruşanu - unul dintre autorii programului economic al actualei guvernări - balanţa de plăţi a ţării noastre nu va avea de suferit de pe urma majorării tarifului la petrol, deoarece valuta de cotaţie a acestuia s-a depreciat semnificativ în raport cu leul.
Astfel, Ruşanu afirmă că impactul scumpirilor din plan extern este amortizat de evoluţia cursului de schimb, favorabilă monedei naţionale. Nici asupra creşterii economice nu va avea vreo influenţă saltul petrolului pe pieţele internaţionale, este de părere un alt specialist. Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, ne-a declarat că la estimarea pentru acest an a creşterii economice ei au ţinut cont de tariful la bursă al ţiţeilui şi a fost luată în calcul o majorare a preţului mediu al ţiţeiului cu un procent. Numai dacă se trece peste acest prag, indicele creşterii economice prognozat nu mai este relevant şi putem asista la o corecţie negativă, declară preşedintele CNP. Pe de altă parte, scumpirea petrolului nu este foarte alarmantă în viziunea sa. Ion Ghizdeanu explică acest lucru prin faptul că ţara noastră cumpără ţiţei ieftin din Azerbaidjan şi exportă produse rezultate din prelucrarea acestuia la un preţ bun. În acest fel, Ghizdeanu crede că valul scumpirilor la materia primă este atenuat de către cel al produselor finite.
Ţiţeiul brut a încheiat săptămîna trecută cu o cotaţie de 56,72 de dolari/baril pe piaţa americană, respectiv de 55,59 dolari/baril pe cea europea-nă, situaţie care reflectă faptul că traderii se tem că cererea puternică de la nivel mondial nu va putea fi acoperită. Perioada 14-18 martie a fost marcată de înregistrarea unui nou maxim istoric pe piaţa ţiţeiului, de 57,60 dolari/baril. Acest nivel a fost atins joi, la New York Mercantile Exchange. Creşterea s-a produs chiar în condiţiile în care OPEC a anunţat, miercuri, că-şi va majora producţia cu 500.000 de barili/zi (1,9%), începînd cu data de 1 aprilie. Analiştii spun, însă, că ţările OPEC nu au cum să producă la o capacitate sporită. De la începutul anului, preţul ţiţeiului a cîştigat 15 dolari/baril.