Spitalul Clinic CF Timişoara se declară ca fiind unitate sanitară cu zero infecţii provocate de bacteria care poate duce la deces

Infecţia cu bacteria Clostridium Difficile poate duce la decesul pacienţilor, iar reprezentanţii Spitalului Clinic CF Timişoara transmit că în această unitate sanitară nu există infecţii cu această bacterie, informează news.ro.

Ultimul caz si singurul de infectare cu Clostridium Difficile a fost anul trecut, la acest spital.

"Infecţia cu Clostridium Difficile se numără printre cauzele majore asociate asistenţei medicale. Boala reprezintă o afecţiune a tractului digestiv, produsă de către un bacil anaerob. Este o patologie unică a colonului, asociată cel mai adesea terapiei antibiotice care perturbă flora normală, distrugând bacteriile "bune" din intestin. Cu cât durata de internare este mai lungă într-o unitate sanitară, cu atât riscurile de contractare a microbului sunt mai mari. Un alt factor important, care poate contribui la dezvoltarea unei infecţii, îl reprezintă igiena din spital. Vârsta înaintată, dar şi mai multe boli cronice pot duce la infecţia cu această bacterie. Printre factorii declanşatori se numără, însă, şi intervenţiile chirurgicale", transmit reprezentanţii Spitalului Clinic CF Timişoara, într-un comunicat de presă de vineri.

În această unitate sanitară ultimul caz a fost anul trecut, acesta fiind unul singular.

"Infecţia cu Clostridoides Difficile este o problemă de sănătate publică, din păcate, în creştere în ultima perioadă. Noi am reuşit în ultimii trei ani să o ţinem sub control. Am înregistrat anul trecut un singur caz, în restul anilor, inclusiv în cele 6 luni care s-au scurs până acum, nu am avut pacienţi cu asemenea afecţiuni. Respectăm cu stricteţe procedurile de dezinfecţie. Mai mult, am început să reamenajăm, acolo unde este posibil, saloanele, astfel încât fiecare unitate să aibă propria baie, şi asta nu doar pentru a creşte confortul hotelier, ci şi pentru a reduce riscul de dezvoltare a unor infecţii. Am făcut chiar şi un experiment cu ajutorul unui coleg epidemiolog, care a verificat, cu un aparat, gradul de dezinfectare a mâinilor, cu alte cuvinte, dacă colegii şi colegele noastre şi-au însuşit tehnicile de igienă a mâinilor. Rezultatele au fost foarte bune", a declarat conf. dr. Stela Iurciu, manager Spitalul Clinic CF Timişoara.

Diagnosticarea infecţiei cu Clostridium Difficile (ICD) se face cel mai adesea printr-un examen de coprocultură.

"Sporii de Clostridoides Difficile supravieţuiesc în mediul acid gastric, germinează în intestinul subţire şi colonizează tractul digestiv inferior la nivelul căruia produce două toxine principale ce iniţiază o "cascadă" de evenimente care distrug integritatea barierei epiteliale intestinale, producând diaree şi formarea de colite pseudo membranoase. De altfel, diareea este cea mai frecventă manifestare a infecţiei cu Clostridium. Scaunele nu sunt aproape niciodată franc hemoragice, iar consistenţa acestora variază de la scaune moi şi neformate, la scaune apoase sau mucoase cu miros caracteristic. Pacienţii pot prezenta până la 20 de scaune pe zi, la care se asociază febra şi starea generală de rău", a declarat dr. Alla Aboud - Moldovan, medic specialist boli infecţioase Spitalul Clinic CF Timişoara.

Potrivit sursei citate, infecţia se transmite pe cale digestivă, iar bacteria este prezentă în materiile fecale ale pacienţilor. Transmiterea se poate face în mod direct, de la un pacient la alt pacient, sau de la un purtător asimptomatic, care poate fi un aparţinător sau chiar un cadru medical, prin contact cu mâini murdare. O altă modalitate de transmitere este prin contact direct cu obiecte contaminate, inclusiv telefoane mobile, aparatură medicală folosită în comun sau suprafeţe pe care este prezenţa bacteria.

"Tratamentul ICD este standardizat în funcţie de câte episoade de infecţie de acest fel a prezentat anterior pacientul sau dacă acesta se află la primul episod. Terapia ICD constă în administrarea de antibiotic în mono terapie, pentru episodul iniţial, sau terapie duală, care constă în administrarea de 2 antibiotice. În acelaşi timp, se va reface flora intestinală prin administrarea de probiotice. Durata tratamentului variază de la 10 zile până la 28 de zile, în funcţie de severitatea episodului de infecţie cu Clostridium Difficile, numărul anterior de episoade de ICD şi prezenţa complicaţiilor caracteristice bolii. Complicaţiile relativ frecvente ale ICD sunt reprezentate de deshidratare şi megacolon toxic, acesta din urmă fiind o condiţie ameninţătoare de viaţă", a adăugat dr. Alla Aboud.

Reprezentanţii spitalului mai precizează că rata de mortalitate atribuită ICD creşte pe măsura înaintării în vârsta a pacientului. Majoritatea bolnavilor se recuperează în urmă infecţiei, însă recurenţele sunt frecvente.