Spot On Energy: Viitorul mobilităţii electrice în România

spotmedia.ro şi Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) au organizat marţi, 17 septembrie, dezbaterea online "Viitorul mobilităţii - Merită sau nu să ai maşină electrică?", a treia din seria Spot On Energy - ciclul de dezbateri despre viitorul pieţei de energie din România.

Dezbaterea a fost moderată de Gabriel Kolbay, jurnalist la spotmedia.ro şi Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

La dezbatere au participat: Sebastian Burduja - Ministrul Energiei; Irinel Ionel Scrioşteanu - Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor; Ioan Iordache - Preşedintele Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului; Alexandru Şeremet - Corporate Communication Manager, BMW Group Romania; Radu Ciocoiu - CEO, Raiffeisen Leasing.

În cadrul dezbaterii, experţii au discutat despre provocările şi oportunităţile pe care le aduce tranziţia către mobilitatea electrică în România, cu un accent deosebit pe infrastructura de încărcare, politicile de sprijin guvernamental şi impactul ecologic al vehiculelor electrice. Subiecte precum evoluţia pieţei auto, planurile de electrificare a transportului public şi de marfă, precum şi viitorul tehnologiilor alternative, cum ar fi hidrogenul, au fost abordate cu detalii şi perspective avizate.

Declaraţiile liderilor din industrie şi guvern au scos în evidenţă nevoia urgentă de investiţii în infrastructură şi colaborare între sectorul public şi privat pentru a accelera această tranziţie, asigurând în acelaşi timp sustenabilitatea şi accesibilitatea vehiculelor electrice pentru consumatorii din România.

Vă prezentăm câteva dintre concluziile celei de-a treia dezbateri Spot On Energy: "Viitorul mobilităţii - Merită sau nu să ai maşină electrică?"

România îşi propune extinderea infrastructurii pentru vehicule electrice: până în 2030, 8,2% din autoturisme vor fi electrice şi sunt planificate 29.000 de staţii de încărcare

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că Ministerul Energiei a publicat versiunea actualizată a Planului Naţional Integrat Energie, Schimbări Climatice (PNIESC) în limba română, care urmează să fie transmisă Comisiei Europene până la finalul lunii. Acest plan include obiective ambiţioase pentru anul 2030, printre care şi faptul că 8,2% din parcul auto naţional va fi format din maşini electrice, iar 7,5% din vehicule hibride plug-in. În plus, România îşi propune instalarea a aproape 29.000 de staţii de încărcare electrică pe autostrăzi, drumuri expres şi în unităţile administrativ-teritoriale până la aceeaşi dată.

Burduja a subliniat că, deşi infrastructura de încărcare a început să se dezvolte, coordonarea între operatorii de staţii şi furnizorii de soluţii IT rămâne o provocare majoră. Ministerul Energiei a lucrat la organizarea acestei pieţe pentru a reduce fragmentarea şi a simplifica procesul de utilizare a staţiilor de încărcare electrică.

"Până în 2030 anticipăm că 8,2% dintre autoturisme vor fi electrice, iar 7,5% vor fi hibride plug-in, ceea ce va aduce o schimbare semnificativă într-un parc auto îmbătrânit. A merge cu o maşină electrică dintr-un oraş în altul în România este încă o aventură - sunt platforme diferite, aplicaţii diferite, nu există o standardizare. Am avut discuţii şi cu cei care operează sau deţin aceste staţii de reîncărcare, şi cu furnizorii de soluţii IT şi, încă de acum câteva luni, angajamentul lor a fost să vină cu o interfaţă comună pentru utilizatori, astfel încât să facă întregul procesul mult mai eficient", a precizat Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

Ministerul Transporturilor accelerează dezvoltarea staţiilor de încărcare electrică şi a infrastructurii rutiere de mare viteză până în 2029

Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioşteanu, a subliniat faptul că Ministerul a actualizat normativele astfel încât fiecare spaţiu de servicii de pe autostrăzi şi drumuri expres să fie dotat cu staţii de încărcare electrice, inclusiv staţii de mare putere pentru camioanele de transport. El a menţionat că până în 2029, întreaga reţea de drumuri de mare viteză din România va fi echipată cu staţii de încărcare electrică la un interval maxim de 40 km.

În prezent, sunt în construcţie aproximativ 800 de kilometri de autostradă şi drum expres, iar alţi 400 de kilometri se află în faza de licitaţie. Obiectivul pe termen lung este menţinerea a cel puţin 1.000 de kilometri de drumuri de mare viteză în execuţie continuă până în 2030. În plus, pentru a reduce aglomeraţia în zonele metropolitane, Ministerul Transporturilor are în vedere dezvoltarea complementară a transportului feroviar electric.

"Intenţionăm ca până în 2029 întreaga reţea de drumuri de mare viteză din România să dispună de staţii electrice la un interval de maximum 40 km. Ţinta noastră la nivel de infrastructură rutieră de mare viteză este să ajungem la 1.000 km de autostradă şi drum expres în execuţie, menţinând acest nivel până în 2030, având mereu noi şi noi şantiere. În paralel, pentru a rezolva problema mobilităţii zilnice şi a congestiei, politicile publice de la Ministerul Transporturilor prevăd dezvoltarea complementară a serviciilor de transport feroviar electric", a declarat Irinel Ionel Scrioşteanu, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor.

Dezvoltarea mobilităţii pe hidrogen în România depinde de infrastructură şi producerea sustenabilă a hidrogenului

Preşedintele Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului, Ioan Iordache, a explicat că mobilitatea pe hidrogen include vehicule precum autobuze, maşini mici şi trenuri, care folosesc hidrogenul ca sursă de energie. Totuşi, o problemă crucială este modul în care este produs hidrogenul. Dacă acesta este generat prin metode tradiţionale sau prin electroliză utilizând electricitate din surse cu emisii mari de carbon, se ajunge doar la transferul poluării dintr-o parte în alta, fără a rezolva problema reală. Iordache a subliniat cât de important este să fie înţeles întregul context al energiilor regenerabile şi fără emisii de carbon în lumea contemporană.

De asemenea, Iordache a menţionat iniţiativele Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului din anii 2018, 2019 şi 2020, când au fost aduse în România vehicule pe hidrogen pentru teste şi promovarea tehnologiilor, în special în Timişoara. Cu toate acestea, preţul ridicat al vehiculelor pe hidrogen (între 40.000 şi 60.000 de euro) limitează atractivitatea acestora pe piaţa locală.

"Nu poţi crea mobilitate pe hidrogen dacă n-ai infrastructură. Şi invers, nu se face infrastructură pentru că nu sunt vehicule. În plus, producerea hidrogenului trebuie să fie realizată prin metode cu emisii reduse de carbon, altfel doar mutăm poluarea dintr-o parte în alta. E nevoie de ecosisteme integrate, precum hidrogen valleys, pentru a dezvolta cu adevărat mobilitatea pe hidrogen. Noi, asociaţiile, am contribuit la creşterea vizibilităţii tehnologiilor în România. În 2018 am adus la Timişoara, cu ajutorul unor parteneri din Europa, două vehicule care au fost testate de autorităţi. Inclusiv primarul de atunci a condus acele autovehicule, iar şi oameni de rând, studenţi şi cercetători au avut, la rândul lor, ocazia să le testeze. Am reluat această iniţiativă şi în 2019", a precizat Ioan Iordache, Preşedintele Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului.

România, nepregătită să atingă obiectivele asumate în cadrul iniţiativei Fit for 55

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, a explicat că România şi-a asumat mai multe obiective ambiţioase în cadrul iniţiativei Fit for 55 a Uniunii Europene, menite să reducă impactul climatic. Aceste obiective acoperă mai multe sectoare, în special transportul, unde se urmăreşte dezvoltarea infrastructurii, creşterea numărului de vehicule cu emisii reduse şi limitarea înmatriculării vehiculelor care nu respectă standardele de emisii de dioxid de carbon. De asemenea, există ţinte clare pentru utilizarea biocombustibililor şi reducerea consumului de combustibili fosili, precum şi pentru transportul aerian, maritim şi fluvial. Cu toate acestea, România întâmpină dificultăţi majore în implementarea acestor măsuri.

"Din păcate, suntem foarte puţin pregătiţi în acest sens. Într-o analiză pe care am publicat-o - bazată pe rapoartele Comisiei Europene privind respectarea ţintelor asumate - am arătat că România nu a fost capabilă să îşi atingă cele mai multe dintre obiectivele stabilite. Excepţie fac reducerea consumului de energie şi a emisiilor de dioxid de carbon, dar acestea s-au realizat prin închiderea unor unităţi de producţie, nu prin management performant şi politici publice eficiente. Din păcate, în zone precum energia regenerabilă şi biocombustibili, România şi-a asumat obiective pe care nu le-a îndeplinit", a declarat Dumitru Chisăliţă, Preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI) şi moderator al evenimentelor Spot On Energy.

Piaţa maşinilor electrice din România, profund influenţată de programele guvernamentale şi infrastructura deficitară

Alexandru Şeremet, Corporate Communication Manager BMW Group Romania, constată că înmatriculările de maşini electrice au încetinit din cauza unei situaţii atipice de pe piaţă. Majoritatea vânzărilor de vehicule electrice provin de la doar două mărci importante şi trei modele, ceea ce înseamnă că orice problemă cu unul dintre aceşti producători afectează semnificativ piaţa. Reducerea bruscă a subvenţiilor din cadrul programului Rabla Plus anul trecut a creat un şoc asemănător cu cel de pe pieţele bursiere. Deşi există încă interes pentru maşinile electrice, schimbarea rapidă a subvenţiilor a dus la percepţia unei scumpiri arbitrare de aproximativ 5.000 de euro, descurajându-i pe mulţi cumpărători, în special pe cei interesaţi de vehiculele accesibile.

"Piaţa de automobile electrice este foarte puternic susceptibilă la mesaje şi reacţionează emoţional. Nu mai vorbim de o piaţă determinată de produs, ci de programele guvernamentale de susţinere. Acolo unde aceste programe se întrerup brusc, piaţa este afectată. Acolo unde programele se dezvoltă rapid, piaţa evoluează la fel de rapid. Un studiu McKinsey din 2022 arăta că, pentru a ajunge la obiectivul nostru european de a avea peste 50% automobile electrice vândute, ar trebui să se instaleze aproximativ 14.000 de staţii de încărcare pe săptămână la nivel european. Volumul acesta nu se întâmplă", semnalează Alexandru Şeremet, Corporate Communication Manager BMW Group Romania.

Creşterea sectorului de leasing pentru vehicule şi utilaje electrice atinge 20-30% anual, susţinută de subvenţii şi soluţii financiare

Radu Ciocoiu, CEO al Raiffeisen Leasing, a subliniat că, deşi preţurile maşinilor electrice din România sunt încă mai mari comparativ cu cele pe combustie tradiţională, nivelul subvenţiilor este aliniat cu media subvenţiilor din Uniunea Europeană. Producătorii şi dealerii auto încearcă să faciliteze accesul la vehiculele electrice prin oferirea de discount-uri şi soluţii de finanţare. Raiffeisen Leasing colaborează cu diferiţi producători şi dealeri pentru a sprijini finanţarea prin leasing a acestor vehicule. În plus, sectorul de leasing pentru active electrice, inclusiv utilaje precum motostivuitoarele electrice, cunoaşte o creştere anuală de 20-30%.

"Dinamica de la an la an a creşterii, zona de finanţări de leasing pe acest sector, este una foarte interesantă. Mă refer la 20-30% creştere de la an la an în zona de active electrice - şi nu doar la automobile electrice, ci şi la utilaje. O zonă efervescentă acum este cea a motostivuitoarelor electrice, iar producătorii şi dealerii auto lucrează pentru a face vehiculele electrice mai accesibile prin oferirea de discount-uri şi soluţii financiare. O preocupare importantă pentru noi este să finanţăm producţia de energie care să poată alimenta atât automobilele, cât şi utilajele electrice", semnalează Radu Ciocoiu, CEO, Raiffeisen Leasing.

Ziarul BURSA este partener media al evenimentului.