La ultima întrunire a CoNaCo (Consiliul Naţional pentru Competitivitate) discuţiile s-au centrat asupra rolului disciplinei macroeconomice şi asupra accesului la surse diversificate de finanţare ca suport al creşterii competitivităţii României pe termen lung, arată un comunicat remis redacţiei.
Unii au invocat nivelul prea redus al veniturilor românilor pentru a creşte gradul de economisire, dar şi cultura financiară incipientă pentru a dezvolta resurse alternative de finanţare. Răspunsul specialiştilor a fost suficient de tranşant pentru a cultiva apetitul de economisire şi de investiţii al românilor.
Slaba cultură economică şi financiară a rezultat într-o redusă interacţiune între populaţie şi sistemul financiar, jumătate dintre români neavând niciun fel de relaţie cu instituţiile financiare. Insuficienta valorificare a resurselor alternative moderne de finanţare a făcut ca niciun antreprenor român sau fonduri private de capital să nu îşi vândă până în prezent afacerea utilizând, de pildă, bursa din Bucureşti.
Suntem o verigă relativ mică într-un lanţ de economii interdependente, drept urmare România nu poate face abstracţie de la cadrul european şi internaţional privind stabilitatea macroeconomică. Ori, criza datoriilor suverane din zona Euro va influenţa profund peisajul financiar-bancar internaţional în următorii ani. Bugetul UE 2014-2020 se va baza şi pe instrumente financiare inovative precum: Obligaţiuni emise pentru finanţarea unor Proiecte (Project Bonds), garanţii şi fonduri de capital şi de risc, împrumuturi de la BEI, Parteneriate Public-Private (PPP), etc. Toate acestea implică construcţia rapidă a unei infrastructuri instituţionale solide publice şi financiare.