Actualizare 22:10 Dijsselbloem: "Problemele Greciei sunt încă acolo, nu au dispărut", odată cu alegerile
Problemele Greciei nu au fost rezolvate prin scrutinul de duminică, astfel că trebuie găsite soluţii, afirmă preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, la finalul reuniunii miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro.
"Problemele Greciei nu au dispărut prin simpla organizare a unui scrutin. Grecia are în continuare probleme şi trebuie rezolvate", a afirmat Dijsselbloem, citat de AFP.
Întrebat despre revenirea la Atena pentru noi negocieri pe tema programului de asistenţă financiară, Dijsselbloem a precizat: "Trebuie să aşteptăm poziţia oficială a noului Guvern condus de domnul Alexis Tsipras despre viitorul programului".
"Salutăm ambiţia partidului Syriza de a menţine Grecia în zona euro. Aceasta este baza pe care lucrăm. Eurogroup va avea o abordare foarte pragmatică", a spus Dijsselbloem.
Liderii europeni au exprimat, luni, intenţia de a nu ceda pretenţiilor noului premier elen Alexis Tsipras, avertizând că nu sunt dispuşi să renegocieze datoria publică a Greciei şi că statul elen trebuie să îşi respecte angajamentele asumate. "Apartenenţa la zona euro înseamnă respectarea acordurilor deja convenite", declara preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, la sosirea la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro, organizată la Bruxelles, după victoria de duminică a partidului de extremă-stânga Syriza. Alexis Tsipras, care a depus luni jurământul pentru postul de premier al Greciei, a promis sfârşitul austerităţii şi vrea restructurarea datoriilor Greciei, în majoritate către Germania şi Franţa, şi care constituie 177% din PIB.
(Elena Deacu)
---
Actualizare 20:18 Attica Bank închide în creştere iar celelalte bănci închid în scădere
Attica este singura dintre cele şapte mari bănci greceşti care a închis în creştere pe bursa Hellex.
De cealaltă parte, Piraeus scade cu 17,61%, către 0,8 euro/acţiune, National Bank of Greece cobora cu 13,01%, spre 1,27 euro/titlu, Alpha Bank se depreciază cu 11,59%, la 0,412 euro/unitate, Eurobank scade cu 10,4%, la valoarea unitară de 0,155 euro, iar acţiunile Bank of Cyprus consemnează un declin de 3,16%, până la 0,184 euro/unitate.
Cea mai mică diminuare este raportată de acţiunile Bank of Greece, cu 1,17%, spre nivelul unitar de 10,17 euro.
(A.C.)
-----------
Actualizare 19:56 Athex închide în scădere, după ce şi-a mai temperat declinul
Bursa din Atena (Athex) a închis în scădere şedinţa de tranzacţionare de astăzi, după ce în timpul şedinţei şi-a mai revenit din declin.
Astfel, indicele compozit GD a coborât cu 3,2%, până la valoarea de 813,55 puncte. De asemenea, FTSE/Athex Large Cap (indicele celor mai importante 25 de companii din punct de vedere al capitalizării) s-a depreciat cu 5,6%, către 251,77 puncte. Totodată, FTSE/Athex Market Index (FTSEA), indicele general al tuturor companiilor listate la bursa ateniană, a scăzut cu 5,3%, spre 607,01 puncte.
(A.C.)
-------------
Actualizare 19:02 Liderii europeni nu intenţionează să cedeze pretenţiilor noului premier elen
Liderii europeni şi-au exprimat azi voinţa de a nu ceda pretenţiilor noului premier elen Alexis Tsipras, avertizând că nu sunt dispuşi să renegocieze datoria publică a Greciei şi că statul elen trebuie să îşi respecte angajamentele asumate, transmite AFP.
"Apartenenţa la zona euro înseamnă să respecţi acordurile deja convenite", a declarat preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, la sosirea la reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, la Bruxelles, după victoria de ieri a partidului de extremă stânga Syriza.
Ideea unei noi restructurări a datoriilor Greciei este respinsă în special de Germania, dar mai mulţi economişti pledează pentru reducerea dobânzilor pentru unele împrumuturi acordate statului elen şi prelungirea termenelor de rambursare.
Ideea a fost evocată de premierul finlandez Alexander Stubb.
Poziţia Germaniei va fi hotărâtoare. Cancelarul Angela Merkel a spus deja că aşteaptă de la viitorul guvern elen să îşi respecte angajamentele asumate.
"Nu vom impune nimic, dart obligaţiile trebuie respectate", a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.
Un înalt oficial european a afirmat deja că în următoarele săptămâni sunt aşteptate tensiuni.
"Relaţiile cu creditorii vor fi haotice, în special la început", consideră analiştii băncii Credit Suisse.
Julian Rappold, analist la Institutul German de Politici Externe, consideră că "între Merkel şi Tsipras va avea loc o partidă pasionantă de poker", el considerând că este nevoie ca Berlinul să accepte concesii.
Dijsselbloem a arătat că zona euro este pregătită să studieze soluţii privind viabilitatea datoriilor, el subliniind că mai întâi trebuie evaluate reformele. Stadiul reformelor urma să fie analizat în decembrie, dar evaluarea a fost amânată până după alegeri.
Liderii europeni au spus că Grecia trebuie să îşi respecte obligaţiile, dar şi-au exprimat şi disponibilitatea pentru o temporizare.
"Este timp pentru toate. Vom începe cu discuţii, dar acestea vor avea loc cu obiective comune", a declarat comisarul pentru Afaceri Interne, Pierre Moscovici.
Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a spus la rândul său că situaţia Greciei necesită un dialog asupra reformelor şi calea cea mai bună care să permită statului elen revenirea la stabilitate şi creştere.
O sursă europeană a recunoscut pe de altă parte că renegocierea datoriilor Greciei nu va putea fi evitată.
"Datoriile Greciei nu sunt sustenabile la nivelul actual, toate soluţiile care nu vor include o reducere reală a acestor datorii nu vor face decât să declanşeze o nouă criză în statul elen", a avertizat Jesus Castillo, analist la banca Natixis.
Castillo a spus că problema este deosebit de dificilă, fiecare parte trebuie să încerce să reducă povara datoriilor fără să deranjeze opinia publică şi fără să incite alte ţări care la rândul lor au datorii mari.
(A.C.)
-------------
Actualizare 18:21 Marine Le Pen: "O palmă democratică monstruoasă administrată Uniunii Europene"
Stânga radicală franceză, apropiată de Syriza, şi Frontul Naţional, unul dintre partidele de extremă-dreapta cele mai puternice din UE, au salutat, azi, victoria partidului lui Alexis Tsipras la legislativele din Grecia, considerând-o o înfrângere a politicilor de austeritate, transmite AFP.
Liderul Frontului de Stânga, aliat al Partidului comunist, Jean-Luc Melenchon, a salutat faptul că "puterea arogantă a liberalilor, a aşa-ziselor reţete miraculoase ale lor pentru salvarea economiei" a fost "zdrobită în Grecia".
"Ne putem gândi că, printr-un efect de domino, Europa poate fi refondată, reorganizată într-un mod complet diferit", a continuat el.
Şi preşedinta Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta), Marine Le Pen, a salutat "palma democratică monstruoasă pe care poporul grec tocmai a administrat-o Uniunii Europene".
În opinia lui Le Pen, această victorie semnifică "deschiderea unui proces al euro-austerităţii". "Cei care cred că se poate îmbunătăţi Uniunea Europeană se înşeală şi vor purta responsabilitatea timpului pierdut", a apreciat ea.
(A.C.)
---------------
Actualizare 14:48 Attica Bank, revenire spectaculoasă pe creştere; celelalte bănci îşi continuă deprecierile
Attica este singura dintre cele şapte mari bănci greceşti care a revenit pe creştere pe bursa Hellex, consemnând, în jurul orei 14:30, un avans de 20,83%, până la 0,058 euro/unitate.
De cealaltă parte, Piraeus scade cu 11,53%, către 0,859 euro/acţiune, Eurobank coboară cu 8,09%, spre 0,159 euro/titlu, National Bank of Greece se depreciază cu 6,85%, la 1,36 euro/unitate, Alpha Bank scade cu 6,65%, la valoarea unitară de 0,435 euro, iar acţiunile Bank of Cyprus consemnează un declin de 3,68%, până la 0,183 euro/unitate.
Cea mai mică diminuare este raportată de acţiunile Bank of Greece, cu 0,58%, spre nivelul unitar de 10,23 euro.
(V.B.)
---
Actualizare 14:43 Bursa din Atena îşi temperează declinul
Bursa Helex din Atena îşi atenuează declinul. Astfel, în jurul orei 14:30, indicele GD scădea cu 2,15%, până la 822,4 puncte, FTSE cobora cu 3,84%, către 256,46 puncte, iar FTSEA se diminua cu 3,62%, la 617,76 puncte.
(V.B.)
---
Actualizare 14:20 Draghi: "Nivelul de îndatorare fiscală a Greciei, sub media UE"
Nivelul de îndatorare fiscală a Greciei, deşi a crescut în ultimii ani, rămâne sub media europeană, se arată într-o scrisoare a preşedintelui BCE, Mario Draghi, către un parlamentar elen, document publicat azi pe site-ul instituţiei, potrivit site-ului MarketWatch.
"Împovărarea fiscală din Grecia (inclusiv contribuţiile reale pentru asigurări sociale) era de 34,2% din PIB în 2013, mult sub media din zona euro şi din Uniunea Europeană, în ciuda unor majorări în ultimii ani", a declarat Draghi în scrisoarea către parlamentarul elen Kostas Chrysogonos.
Chrysogonos este membru al partidului de extremă stânga Syriza, formaţiune care a câştigat alegerile legislative de ieri şi a cărei campanie electorală a fost clădită în jurul nemulţumirii populaţiei privind măsurile de austeritate impuse prin programele financiare semnate cu BCE, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Scrisoarea, datată 15 ianuarie, a fost publicată pe site-ul BCE la câteva ore după anunţarea rezultatului alegerilor.
În document, Draghi explică rolul creditorilor externi în supravegherea programelor de asistenţă financiară acordate Greciei, spunând că scopul Troicii este de a ajuta statul elen să obţină stabilitate financiară şi economică.
Programul de reforme din Grecia "a inclus diferite reforme menite să îmbunătăţească structura fiscală şi sistemul de taxe în general, precum şi măsuri destinate eficientizării administrării fiscale şi combaterii evaziunii", a spus Draghi.
(A.C.)
-------------
Actualizare 13:55 Lagarde: "FMI exclude un tratament special pentru Grecia, după victoria Syriza"
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a afirmat că Grecia trebuie să respecte reglementările zonei euro şi nu poate solicita un tratament special pentru datoria sa, după victoria stângii radicale în alegerile de duminică, potrivit unui interviu acordat de oficial publicaţiei "Le Monde", transmite Reuters.
"Există reglementări interne ale zonei euro care trebuie respectate. Nu putem face categorii speciale pentru o anumită ţară", a declarat Christine Lagarde. Oficialul a adăugat că Grecia încă trebuie să adopte reforme structurale cuprinzătoare, cum ar fi colectarea taxelor şi reducerea numărului de dosare restante în sistemul judiciar.
"Nu este o problemă de măsuri de austeritate, acestea sunt reforme profunde care au rămas de făcut", a explicat şeful FMI.
Săptămâna trecută, Christine Lagarde a avertizat Grecia că vor exista consecinţe în cazul restructurării datoriei sale după alegerile legislative.
Partidul de stânga Syriza a anunţat că va elimina măsurile de austeritate impuse Greciei de creditorii internaţionali în conformitate cu planul de asistenţă şi, de asemenea, a cerut organizarea unei conferinţe internaţionale pentru renegocierea termenilor datoriilor Greciei faţă de alte state din zona euro. Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a propus o conferinţă similară cu reuniunea de la Londra din 1953, la care puterile Occidentale au redus cu 50% datoria Germaniei Federale.
Sub asistenţa financiară a Uniunii Europene şi FMI de la izbucnirea crizei datoriilor în 2010, Grecia a beneficiat până acum de două programe de împrumuturi în valoare cumulată de 240 de miliarde de euro. Pentru a beneficia însă de aceste credite, Grecia a trebuit să pună în practică o politică dură de austeritate şi o serie de reforme pe care Syriza vrea să le modifice.
(Elena Deacu)
---
Actualizare 13:28 Saxo Bank: "Victoria Syriza este un dezastru, dar Grecia a făcut ce era de aşteptat"
Victoria Syriza este un dezastru, dar Grecia a făcut ceea ce era de aşteptat, susţine Saxo Bank, adăugând că rezultatul electoral grecesc este sub aşteptările sale, din perspectiva votului anti-austeritate, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.
Steen Jakobsen, economistul-şef al Saxo Bank, a declarat: "Rezultatul alegerilor din Grecia a fost mai prost decât ne aşteptam, independent de finalitatea lor - votul anti-austeritate este masiv şi ar putea fi interpretat drept un gest inutil, atâta timp cât Grecia nu prea are de ales: se supune Troicii sau pleacă din zona euro. Am îndoieli că varianta din urmă se va adeveri - grecii s-au săturat de austeritate, dar nu de Uniunea Europeană. EUR/USD a scăzut 55 ticks pe măsură ce scriu acest text, ajungând la 1,1145. Mă aştept ca bursa elenă să cadă azi cam 5% şi cam 2% în Europa, asta dacă Germania, BCE şi UE nu sar în ajutor cu o mişcare surprinzătoare de compromis (ceea ce nu pare probabil săptămâna aceasta). Teoria jocului spune că va fi găsită o soluţie sub-optimă pentru toate părţile, dar riscul o va întârzia mai mult decât pot aştepta pieţele.
• Syriza a obţinut un scor mai bun decât se aştepta Saxo Bank
Syriza s-a descurcat mai bine decât indicau sondajele şi decât decât se aştepta Saxo Bank, fapt calificat de Jakobsen drept "un dezastru pentru < austeritate > şi bun-simţ". Totuşi, până la urmă, economistul-şef susţine că Grecia "a făcut ceea ce era de aşteptat să facă: disperarea a forţat alegătorii să aterizeze în braţele unui partid radical de stânga, a cărui retorică îmi aminteşte de tinereţe (acum câteva decenii), în anii '70: < tovarăşi >, < capitalism >, < imperialism > - sunt câteva dintre cuvintele pe care le-am auzit răzbătând din declaraţiile de aseară. Inevitabilul se produce.
Steen Jakobsen opinează că răspunsul pieţelor va fi găsit altundeva: "o parte din datorii şi-au schimbat proprietarii de când a început criza, de la bănci locale, la BCE şi UE, prin Pactul European de Stabilitate Financiară, iar Grecia trebuie să înapoieze 22,3 miliarde de euro (principal şi dobânzi) pentru diverse împrumuturi - o sumă mică, dacă o comparăm cu suma pe care statul grec o plăteşte angajaţilor săi bugetari".
În plus, statul elen ar trebui să plătească 8 miliarde euro către BCE, din care la scadenţa din iulie/august ar trebui să plătească 7,6 miliarde euro. Dacă, totuşi, se va ajunge la o înţelegere până în luna iunie, subliniază Jakobsen.
Principalul creditor al Greciei este ESM (Mecanismul de Stabilitate Europeană), care i-a acordat împrumuturi în valoare de 145 miliarde euro şi pe care Saxo Bank îl consideră cel mai favorabil partener financiar al statului grec. "Riscul s-a transferat din balanţe către plătitorii de taxe din Europa", punctează comunicatul citat.
De asemenea, FMI a acordat Greciei 20,1 miliarde euro, iar BCE i-a împrumutat peste 55 miliarde euro prin programul SMP (Securities Markets Program).
• Piaţa va aştepta o reacţie a marilor creditori înainte de a face orice mişcare
Reacţia Germaniei, a UE şi a Băncii Centrale Europene va fi cea care va da tonul pe pieţe. Grecia şi-a pierdut independenţa în momentul de vârf al crizei. O datorie versus PIB de 175% (în creştere) face ca orice ar încerca să facă Grecia fără sistarea datoriilor să fie inutil, consideră Steen Jakobsen.
În privinţa unui eventual risc politic, economistul-şef afirmă că Europa a trăit prima mare schimbare politică şi alunecare către extreme. "Sunt convins că au privit foarte atent ce se întâmplă lideri din ţări în care alegerile sunt aproape: Danemarca şi Marea Britanie sunt doar două dintre ele", susţine oficialul Saxo, adăugând că pieţele urăsc incertitudinea şi evenimentele binare a căror soartă este determinată de "politicieni fără raţiune", iar Grecia are nevoie de foarte mulţi bani sau de un compromis înainte de iunie, "altfel vom avea o Bancă Centrală Europeană discreditată şi asta nu ne putem permite".
"Riscul cel mai mare este că, deşi pieţele au reacţionat azi noapte la ceea ce s-a întâmplat politic, au rămas în urmă în ceea ce priveşte interpretarea riscului. Opinia generală: va fi un compromis, ca de obicei. Realitatea este alta: datoria este acum deţinută de guverne şi plătitorii de taxe. E uşor să iei decizii pe banii altora, dar acum nu mai există buzunare la care să umblăm: Grecia a spus: < ajunge >, UE/ESM au spus: < ajunge >, FMI a spus: < încă nu ajunge >, în timp ce pieţele vor spune: < ajunge deja >. Banca Centrală a Elveţiei a reacţionat deja săptămânile trecute, BCE n-a mai putut promite nimic şi a reacţionat săptămâna trecută, Grecia şi-a pierdut răbdarea - cine urmează? BCE/ESM şi UE trebuie să ia o decizie: să nu uităm, însă, că unii politicieni nu se înţeleg deloc cu sistemul", conchide Steen Jakobsen.
(V.B.)
---
Actualizare 13:17 Cursul euro-franc, în creştere cu 1,55%
Euro se apreciază, în jurul orei 13:10 (ora României), cu 1,55% în raport cu francul elveţian, valuta europeană fiind cotată la 1,0012 franci, potrivit Bloomberg.
Moneda UE a fost în declin faţă de cea a Elveţiei în primele opt ore şi jumătate de tranzacţionare, dar a trecut pe plus în jurul orei 8:35, după ce, la 1:38, atinsese minimul provizoriu al şedinţei de astăzi, de 0,9792 CHF/EUR, în coborâre cu 0.68% faţă de închiderea de vineri (0,9859 franci/euro).
(V.B.)
---
Actualizare 13:06 BNR: Euro a scăzut până la 4,48 lei
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă de 4,48 lei pentru euro, în declin cu 1,35 bani faţă de şedinţa precedentă, când valuta UE a fost cotată la 4,4935 lei.
(V.B.)
---
Actualizare 12:26 Acord între partidele Syriza şi Grecii Independenţi pentru a guverna împreună
Stânga radicală Syriza, câştigătoare a alegerilor legislative desfăşurate duminică în Grecia, şi partidul Grecii Independenţi care, la fel ca Syriza, se opune unui acord de asistenţă internaţională din partea UE şi a FMI, au convenit luni să guverneze împreună, transmite AFP.
Anunţul a fost făcut de Panos Kammenos, liderul formaţiunii Grecii Independenţi.
"Vom da votul de încredere noului premier Alexis Tsipras", a afirmat Kammenos, după o întâlnire la sediul partidului Syriza cu liderul acestuia, Alexis Tsipras.
După numărarea a peste 99% dintre voturile exprimate, Syriza a obţinut 36,3% din sufragii, cu 8,5% mai multe decât partidul Noua Democraţie (al premierului Antonis Samaras), şi ar urma să deţină 149 (cu două mai puţine decât majoritatea absolută) din cele 300 de locuri în parlamentul de la Atena.
(Alexandru Costea)
--------------
Actualizare 12:17 Interbancar: Cursul euro-leu, fără prea mari influenţe din partea Greciei
Cursul euro-leu nu a fost influenţat într-o măsură prea mare, în această dimineaţă, de situaţia din Grecia, ne-au declarat surse din piaţa interbancară, menţionând că, deşi, la începutul şedinţei, moneda unică europeană a fluctuat între extremele de 4,775-4,487 lei/euro, ea s-a stabilizat, în jurul orei 12, la 4,482 lei/euro.
Dealerii se aşteaptă ca valuta UE să consemneze un declin lent faţă de moneda naţională până la sfârşitul şedinţei de astăzi.
Nici la casele de schimb valutar, cursul euro-leu nu a fost influenţat de alegerile din Grecia, surse din domeniu afirmând, pentru ziarul BURSA, că moneda UE era vândută la valori situate în jurul nivelului de 4,5 lei şi cumpărată la cotaţii din intervalul 4,4-4,481 lei.
(V.B.)
---
Actualizare 11:06 Cele şapte mari bănci greceşti deschid în declin pe bursa din Atena
Toate cele şapte bănci greceşti importante listate la bursa din Atena au deschis în scădere şedinţa de tranzacţionare de astăzi, cel mai puternic declin fiind cel al titlurilor Piraeus Bank (TPEIR), de 12,26%, până la nivelul unitar de 0,852 euro.
Următoarea cea mai importantă depreciere este consemnată de acţiunile Eurobank Ergasias (EUROB), de 7,51%, către 0,16 euro/unitate, în timp ce titlurile Alpha Bank (ALPHA) scad cu 6,87%, spre valoarea unitară de 0,434 euro.
La rândul lor, acţiunile Attica Bak (TATT) se diminuează cu 6,25%, până la 0,045 euro/titlu, în timp ce titlurile National Bank of Greece (ETE) coboară cu 6,16%, la 1,37 euro/acţiune.
Cele mai lente declinuri au fost înregistrate pe valorile mobiliare ale Bank of Greece (TELL), de 3,3%, către 9,95 euro/unitate, respectiv ale Bank of Cyprus (BOC), de 3,16%, spre 0,184 euro/unitate.
(V.B.)
---
Actualizare 10:39 Bursa din Atena deschide în scădere
Bursa din Atena (Athex) a deschis în scădere şedinţa de tranzacţionare de astăzi.
Astfel, indicele compozit GD coboară cu 5,49%, până la valoarea de 794,26 puncte. De asemenea, FTSE/Athex Large Cap (indicele celor mai importante 25 de companii din punct de vedere al capitalizării) scade cu 7,1%, către 247,76 puncte. Totodată, FTSE/Athex Market Index (FTSEA), indicele general al tuturor companiilor listate la bursa ateniană, se depreciază cu 6,83%, spre 597,21 puncte.
(V.B.)
---
Actualizare 09:25 Benoit Coeure: "BCE nu poate fi de acord cu reducerea datoriei Greciei"
Banca Centrală Europeană (BCE) nu va participa la nicio decizie de reducere a datoriei Greciei, a declarat, în această dimineaţă, Benoît Cœuré, membru în Consiliul director al BCE, într-un interviu pentru "Handelsblatt", scrie Reuters.
Oficialul a explicat: "Nu este de competenţa BCE să decidă dacă Grecia are nevoie de o reducere a datoriei. Însă este absolut sigur că nu putem fi de acord cu o reducere a datoriei care să includă obligaţiunile greceşti deţinute de BCE".
Coeure a adăugat că guvernele europene trebuie să implementeze reforme şi să-şi consolideze bugetele naţionale, ca să creeze o creştere sustenabilă şi locuri de muncă.
Tot astăzi, miniştrii de Finanţe din zona euro vor discuta, în Bruxelles, despre necesităţile de finanţare ale Greciei, surse apropiate situaţiei susţinând că oficialii ar putea anunţa prelungirea pachetului de asistenţă financiară pentru statul elen.
Obligaţiunile greceşti pot fi achiziţionate din iunie, dar sub anumite condiţii, a anunţat, vineri, Ignazio Visco, membru în Consiliul guvernatorilor BCE şi guvernator al băncii centrale din Italia.
Joi, BCE a anunţat lansarea unor măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 miliarde euro, gândite să prevină stagnarea economiei zonei euro. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor zonei euro, precum şi bonduri corporatiste de până la 60 miliarde euro, din martie 2015 până în septembrie 2016. Ţările aflate sub programe de asistenţă financiară (precum Grecia şi Cipru) vor fi incluse în programul de stimulare al BCE, însă cu anumite condiţii, a declarat Mario Draghi.
(V.B.)
---
Actualizare 08:51 Cursul euro-dolar revine pe creştere uşoară, după ce a atins minimul ultimilor 11 ani
Euro a revenit, în jurul orei 8:45, pe creştere uşoară faţă de dolar, cu 0,04%, până la 1,1209 USD/EUR, după aproape 9 ore de scădere, minimul de până acum fiind înregistrat în jurul orei 1:51 (ora României), de 1,1088 USD/EUR, în declin cu 1,03% raportat la închiderea şedinţei de vineri (1,1204 dolari/euro), potrivit Bloomberg.
Presa străină scrie că nivelul de 1,1088 dolari/euro este cel mai scăzut nivel din 2003 până acum.
Deschiderea tranzacţiilor de astăzi a avut loc la 1,1154 dolari/euro, în coborâre cu 0,44% faţă de închiderea precedentă.
(V.B.)
---
Actualizare 08:47 Tsipras vrea să negocieze "o nouă soluţie viabilă" cu finanţatorii străini
Alexis Tsipras, preşedintele partidului de extremă stângă Syriza din Grecia, a declarat, ieri seară, după anunţarea victoriei (pe baza numărătorii provizorii), că vrea să negocieze cu finanţatorii internaţionali ai ţării "o nouă soluţie viabilă care să fie benefică pentru toţi", potrivit AFP.
Tsipras a susţinut că "poporul grec a scris istorie" şi că "lasă austeritatea în urmă".
Politicianul a afirmat: "Este un semn important pentru Europa care se schimbă. Verdictul poporului grec înseamnă sfârşitul troicii" formate din Comisia Europeană-FMI-Banca Centrală Europeană, care s-a angajat din 2010 să împrumute Greciei circa 240 de miliarde de euro, în schimbul unui sever program de austeritate.
"Noul guvern va fi gata să colaboreze şi să negocieze pentru prima oară cu partenerii noştri o soluţie justă, viabilă, durabilă, care să fie benefică pentru toţi", a mai spus Alexis Tsipras, dând asigurări că nu va exista nicio confruntare şi că Grecia "va decepţiona toate Casandrele din interiorul şi exteriorul ţării", care se aşteaptă la un eşec.
Casandra, în mitologia grecească, era fiica regelui Priam şi a reginei Hecuba din Troia. Înzestrată de Apollo cu darul profeţiei, ca să o seducă, ea l-a refuzat, motiv pentru care zeul a blestemat-o să nu fie niciodată crezută.
(V.B.)
---
Actualizare 07:41 Syriza caută aliaţi
Partidul extremei stângi din Grecia, Syriza, care a obţinut ieri o victorie foarte clară asupra formaţiunii conservatoare aflate la putere, Noua Democraţie, rămâne aproape de majoritatea absolută, situaţie ce îl obligă să caute sprijin, comentează AFP.
Cele două partide cu care este posibilă o alianţă a Syrizei sunt foarte diferite: proeuropenii de centru-stânga din To Potami (Râul) şi naţionaliştii de la Grecii Independenţi (ANEL). Ambele au avertizat deja că refuză să participe într-un guvern care îl include pe celălalt.
Înfiinţat în aprilie 2014, To Potami susţine că doreşte să reprezinte în Grecia drumul bunului-simţ. El a reuşit să se afirme, dând doi eurodeputaţi, din totalul de 21 pentru Grecia, la alegerile din mai. Fondatorul partidului este o fostă vedetă de televiziune, Stavros Theodorakis (52 de ani), care împărtăşeşte cu Syriza convingerea necesităţii unei renegocieri a datoriei Greciei, dar fără preţul ieşirii din zona euro.
"Vom sprijini eforturile făcute pentru păstrarea Greciei în Europa", a declarat ieri Theodorakis, după ce partidul pe care îl conduce s-a clasat la egalitate cu formaţiunea de extremă dreaptă Zori Aurii, pe locul al treilea, cu 17 deputaţi.
În campanie, fosta vedetă TV a declarat că, dacă, "potrivit sondajelor, 55% dintre greci vor ca Potami să participe la guvernare, nu vom amâna acest moment".
De cealaltă parte, ANEL (care va dispune de 13 locuri în viitorul parlament) a fost fondat în plină criză, de Panos Kammenos (49 de ani), un disident din Noua Democraţie. În decembrie, partidul, cu puternice viziuni de dreapta şi foarte suveranist, a ajutat Syriza să obţină alegerile parlamentare de ieri, abţinându-se să voteze pentru Noua Democraţie. Acest blocaj a antrenat dizolvarea parlamentului de la Atena.
Publicitatea de campanie a ANEL îl arăta pe Kammenos într-un magazin de modelism, sfătuind un băieţel cu numele Alexis cum să se joace cu trenuleţul electric.
Tot în campanie, Kammenos a acuzat persoane apropiate guvernului Samaras că ar fi încercat să mituiască doi dintre deputaţii săi, încercând a-i convinge să voteze în favoarea partidului lui Antonis Samaras.
(V.B.)
---
Actualizare 07:16 Samaras şi-ar fi recunoscut înfrângerea
Premierul grec Antonis Samaras şi-ar fi recunoscut, ieri seară, înfrângerea în alegerile legislative, adresându-i felicitări telefonice lui Alexis Tsipras, a declarat pentru AFP o sursă din biroul lui Tsipras.
Felicitările lui Samaras vin după publicarea rezultatelor parţiale privind 35,5% din buletinele de vot numărate. Acestea indică faptul că Syriza a devansat cu 7 puncte Noua Democraţie, partidul prim-ministrului conservator.
"Politica are bucuriile şi necazurile ei", i-ar fi răspuns Tsipras lui Samaras, mulţumindu-i.
Potrivit Reuters, care citează cea mai recentă numărătoare a voturilor, Syriza a obţinut 149 dintre cele 300 de mandate parlamentare, cu două mai puţine decât majoritatea absolută (36,1% dintre voturi), în timp ce Noua Democraţie a câştigat în jur de 76 dintre mandate. Rezultatele au fost anunţate după numărarea a 60% dintre sufragii.
(Valentin Busuioc)
---
Partidul anti-austeritate Syriza, care reprezintă stânga radicală din Grecia, a obţinut victoria în alegerile anticipate legislative desfăşurate astăzi, conform rezultatelor anunţate după numărarea a peste 20% din voturi, transmit agenţiile de presă internaţionale.
Potrivit datelor Ministerului de Interne de la Atena, Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut 36,5% din voturi, iar conservatorii conduşi de premierul Antonis Samaras - 27,7%.
Acest rezultat pare să indice "o victorie istorică" pentru Syriza şi reprezintă "un mesaj pentru Europa", după cum a declarat purtătorul de cuvânt al formaţiuni învingătoare, Panos Skourletis.
Syriza ar urma să aibă între 145 şi 158 de locuri în Parlamentul de la Atena, 151 reprezentând majoritatea absolută.
Partidul de centru To Potami şi formaţiunea de extremă-dreapta Zori Aurii luptă pentru poziţia a treia, fiecare având între 6,4 şi 7% din voturi.
Dacă datele nu se vor schimba, Alexis Tsipras ar urma să devină premierul Greciei, respectiv primul lider al unei mişcări populare care ajunge la putere într-o ţară din UE de la începutul crizei datoriilor în 2010. În urma rezultatului alegerilor de astăzi, Grecia ar putea decide să nu-şi mai onoreze angajamentele asumate faţă de creditorii internaţionali.
Înaintea anunţului rezultatelor exit poll-urilor, Alexis Tsipras declara că viitorul "comun" al Europei "nu este cel al austerităţii, este cel al democraţiei, solidarităţii şi cooperării". În opinia sa, grecii au fost chemaţi la urne ca să facă un ultim pas spre revenirea la speranţă. "Vom decide dacă Troica (CE/BCE/FMI) va reveni în Grecia pentru aplicarea măsurilor stabilite cu premierul Antonis Samaras sau dacă va accepta negocieri dificile pentru revenirea la demnitate", a declarat liderul Syriza.
De cealaltă parte, Samaras a afirmat că politicile promovate de Tsipras vor duce la intrarea Greciei într-o perioadă de regres. Samaras a amintit că Grecia era, înainte de declaşarea alegerilor anticipate, la "un pas" de încheierea cu succes a actualului acord cu creditorii internaţionali, care expiră în februarie.
Mai mulţi oficiali ai UE, printre care ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, şi omologul său olandez, Jeroen Dijsselbloem, au avertizat, în ultimele zile, Grecia în privinţa riscurilor la care se expune statul în cazul în care se va abate de la programul economic şi fiscal agreat cu Troica creditorilor.
Dacă reformele din ţară nu vor continua, este posibilă excluderea Greciei de pe lista ţărilor eligibile pentru accesarea de finanţări de la Banca Centrală Europeană (BCE) prin noul program de achiziţii de active din zona euro, în valoare totală de aproape 1.100 miliarde de euro, care include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.01.2015, 01:20)
Atena e mai ungureasca ca Budapesta.
Bine ca Bucurestiul e european!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.01.2015, 05:56)
Cum a putut cineva sa dea grecilor 175% din pib? Pe persoana fizica bancile dau 175 de lei daca ai venit 100 de lei? Sa se inchida bancile acestea nu sa xeroxeze bani.
2.1. Nu era așa mare (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 26.01.2015, 11:48)
Era 120% din PIB în 2008-9. Dar, de atunci, PIB-ul a scăzut de la 340 mld $ în 2009 la 240 mld. Așa a ajuns la 175%.
3. Suntem alaturi de voi Atenieni !
(mesaj trimis de sandu în data de 26.01.2015, 09:13)
Foarte tari Grecii inventatorii democratiei. Toata stima. M-am saturat sa imi vanda nemtii sau mmericanii democratia, eventual sa mi-o vanda cu forta. Decizia cetatenilor greci este o decizie democratica, a unei natiuni care are istorie, cultura si care s-a saturat de nemti si de americani. Chiar daca au impus o majoritate relativa, grecii i-au dat un semnal corect germaniei. Noi inca nu ne-am saturat, mai vrem credite, mai vrem iluzii vandute de americani, mai vrem presedinti impusi din afara cu diverse mijloace.
3.1. Am o curiozitate (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de daniel în data de 26.01.2015, 13:29)
Ce imi plac mie "revolutionarii" ca si tine Sandu.
Deci grecii s-au saturat de americani si europeni (mai ales de nemti). Dar ... le vor banii in continuare! Ca fara banii lor nu mai pot sa-si duca traiul?
Grecii "i-au dat un semnal corect germaniei"?
Serios? Si anume ce semn? Ca sint un popor care nu stie ce le rezerva viitorul ? Poti face usor o paralela intre Syriza si PPDD de la noi sau intre Alexis Tsipras si Dan Diaconescu de la noi. Nu sint diferente semnificative.
Poate nu vei mai fi atat de mandru de "Atenieni"
3.2. Soarele rasare si fara banii nemtilor (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de sandu în data de 26.01.2015, 16:50)
Banii nemtilor sunt o chestie relativa dupa cum este si cultura lor si toate incercarile lor imbecile de a stapani europa. Nu trebuie sa uitam ca nemtii au omorat de mii de ori mai multi oameni, cu o bestialitate adanca si ca au tras europa in jos de fiecare data cand au incercat. Ce vad este ca si acum incearca, au vandut prea multe credite si acum vor sa marcheze profitulrea mult. Civilizatia greaca este ceva ce nu are legatura cu Tsipras ci se gaseste in fiecare grec, asa cum in fiecare neamt se ascunde un pervers frustrat, prost dar cu sentimentul superioritatii teutonice la indemana.