English
După ce a obţinut, recent, acordul autorităţilor să monteze prima sondă în Bârlad, în vederea explorării gazelor de şist, compania americană Chevron a demarat procedurile de explorare şi în judeţul Constanţa.
Prospecţiuni SA, compania controlată de Ovidiu Tender, care efectuează studiile geofizice pentru Chevron, a început prospectarea la circa 40 km de Constanţa, în perimetrul localităţilor Plopeni şi General Scărişoreanu.
În luna august, ziarul BURSA a anunţat că şi zona Podişul Hârtibaciului, care se întinde în judeţele Braşov, Mureş şi Sibiu, a început să fie explorată de firma Prospecţiuni SA a miliardarului Ovidiu Tender.
Se pare că şi zona Bihor a fost luată în vizor de căutătorii de gaze de şist, localnicii din câteva sate bihorene acuzând anumite firme, la începutul lunii octombrie, că le-au distrus recoltele şi drumurile explorând după resurse neconvenţionale.
Potrivit reprezentanţilor companiei Prospecţiuni, procedura explorării după gaze de şist în regiunea constănţeană a început recent, cercetătorii aflându-se în zonă pentru a stabili dacă există astfel de rezerve minerale în subsol. În ceea ce priveşte prospectarea subsolului, oficialii companiei controlate de Tender ne-au precizat că aceasta nu diferă de cea care vizează detectarea rezervelor convenţionale de petrol şi gaze.
În prezent, experţii Chevron se află în faza de explorare seismică, o modalitate de analiză care presupune trimiterea unor unde sonore la mare adâncime. Studiind ecoul acestor unde care se întorc la suprafaţă, geologii pot afla foarte uşor unde se află rezervoarele de ţiţei şi cele de gaze naturale, mai spune sursa citată.
Locuitorii din Plopeni şi General Scărişoreanu, comunele constănţene pe raza cărora au început prospecţiunile, sunt rezervaţi în legătură cu activitatea pe care Chevron a demarat-o în zonă, fiind-le teamă mai ales de posibile contaminări ale apei sau apariţia unor micro-cutremure.
Oficialii companiei Prospecţiuni susţin că, deocamdată, exceptând localităţile din Bârlad şi Constanţa, nu mai există alte regiuni ale ţării unde să se deruleze proceduri de explorare pentru gaze de şist.
• Sonde ale Chevron, în Vaslui
Americanii de la Chevron vor începe construirea unei sonde de explorare a gazelor de şist în perimetrul Siliştea, comuna Pungeşti din judeţul Vaslui, după ce Consiliul Judeţean a eliberat prima autorizaţie care să le permită acest tip de lucrări.
Conform documentelor depuse la dosar, valoarea lucrărilor pentru amenajarea platformei şi amplasarea sondei de explorare se ridică la circa trei milioane de lei. Lucrările vor fi terminate în termen de 120 de zile, din care două luni sunt alocate amenajării platformei de forare, urmând ca în celelalte două luni să fie prelevate şi probe.
"Scopul proiectului propus este de forare a unei sonde de investigare şi de prelevare a probelor litologice pentru determinarea caracteristicilor geologice şi fizice ale straturilor traversate prin foraj în vederea evidenţierii structurilor geologice potenţiale purtătoare de hidrocarburi, a posibilităţilor de producţie a eventualelor resurse descoperite. Informaţiile obţinute în urma forajelor de explorare vor fi analizate pentru evaluarea potenţialului economic rezultat, urmând a fi prezentate ANRM", se arată în documentul depus de Chevron la Consiliul Judeţean Vaslui.
Sonda Chevron va fi amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti, suprafaţa pe care se va întinde platforma de extracţie fiind de 20.298 metri. Adâncimea la care se va face forarea va fi de 3000 de metri, potrivit documentul citat.
Unii experţi care au studiat fenomenul nu văd cu ochi buni montarea unei sonde în preajma localităţii Siliştea întrucât, potrivit unor studii din SUA, sursele de apă la distanţă mai mică de un kilometru de explorările sau exploatările de gaze de şist pot fi contaminate cu metan, crescând riscul apariţiei unor boli precum cancerul la populaţia din zonă.
Chevron mai deţine, în mod oficial, trei certificate de urbanism în judeţul Vaslui pentru explorarea solului în vederea identificării eventualelor rezerve de gaze de şist.
Potrivit unor voci din piaţă, în judeţul Vaslui, vor fi în jur de 2.800 de sonde care să exploreze sau să exploateze gazele de şist. Totodată, în urma calculelor unei agenţii non-guvernamentale de mediu, ca să fie fracturată toată suprafaţa concesionată companiei Chevron în judeţul Vaslui, ar fi nevoie de o cantitate de apă egală cu consumul municipiului Bârlad pentru următorii 300 de ani.
• Efectele nocive
Gazele de şist sunt exploatate prin fracturare hidraulică, cu sonde care forează la mare adâncime, întâi vertical, şi apoi orizontal, conducând la modificări ale scoarţei terestre, potrivit unor studii în domeniu.
Cercetătorii au arătat că fracturarea este asemănătoare unui cutremur dat fiind faptul că este necesar ca roca să fie spartă astfel încât gazele să poată fi eliberate. Ca atare, apariţia unor micro-cutremure, mai arată cercetătorii, este un efect care însoţeşte exploatările gazelor de şist. Potrivit studiilor, pentru ca rezervele de gaze de şist să fie aduse la suprafaţă este utilizat un lichid de fracţionare, în cantităţi foarte mari. Unii cercetători au reclamat că la un singur puţ unde se forează după gaze de şist se folosesc între 10 şi 40 de milioane de litri de apă.
La final, după ce gazul este scos la suprafaţă, odată cu acesta ies şi milioanele de litri de fluid toxic, se mai arată în studiile pe marginea gazelor de şist. Dat fiind faptul că fracturarea hidraulică în volum mare este o metodă destul de nouă şi lipsită, deci, de o reglementare propriu-zisă în Statele Unite, pentru o perioadă lungă de timp, fluidul rezidual a fost diluat cu apă şi aruncat în râuri, potrivit surselor din presa internaţională. După ce organismele de mediu s-au sesizat, companiile au găsit o altă soluţie, în mare parte, lichidul fiind pulverizat în aer, generând un val de ploi toxice şi acide.
Potrivit acordului pe care l-a semnat cu statul român pentru perimetrul Constanţa, compania Chevron a declarat că va reinjecta substanţele în pământ. Cu toate acestea, potrivit unor surse, ca urmare a reinjectării apei în subsol există riscul declanşării unor cutremure (mici ca magnitudine, dar numeroase) şi contaminarea rezervelor de apă.
Efecte asemănătoare cu cele descrise de specialişti în legătură cu exploatarea gazelor de şist s-au produs recent, în trei localităţi gălăţene: micro-seisme, apă contaminată şi zgomote ciudate. Autorităţile au respins, însă, această ipoteză, afirmând că fenomenul are cauze naturale.
• Wesley Clark, lobby pentru exploatarea gazelor de şist
Wesley K. Clark, fost general al NATO şi actual consilier onorific al premierului Victor Ponta, a declarat în mai multe rânduri că susţine exploatarea gazelor de şist, domeniu pe care îl vede ca având un viitor extraordinar în ţara noastră.
Consilierul lui Victor Ponta, cu numeroase afaceri în energie, declara, recent, că şansa României stă în exploatarea resurselor minerale: "Treaba mea aici este să sprijin dezvoltarea economică, să sprijin crearea de oportunităţi de afaceri în România. Ne concentrăm în domenii cum sunt exploatarea resurselor minerale, agricultură, hidrocarburi, sectorul sanitar şi alte zone în care putem aduce tehnologii şi investiţii care să creeze locuri de muncă. Cred că România este o ţară bogată cu oameni capabili, dar nu există investiţiile de care este nevoie aici pentru dezvoltare economică. Avem nevoie de o strategie de dezvoltare economică, şi asupra acestui segment lucrez".
Potrivit presei, generalul Clark este şi co-preşedinte al Growth Energy, un grup de lobby în domeniul energiei alternative, dar şi director în "board"-ul companiei BNK Petroleum Inc, care desfăşoară prin subsidiara sa, Indiana Investments, largi operaţiuni de captare a gazelor de şist în Polonia.
• Parlamentul European: "Gazele de şist trebuie să treacă testul de mediu"
Parlamentul European a adoptat, ieri, o serie de amendamente la legislaţia europeană existentă care prevăd obligaţia ca activităţile de exploatare şi extracţie pentru hidrocarburile neconvenţionale prin fracturare hidraulică să facă obiectul unor studii de impact de mediu, potrivit unui comunicat emis de legislativul european.
Eurodeputaţii doresc ca evaluările de impact care, conform legislaţiei actuale europene, privesc doar proiectele pentru gazele naturale care extrag cel puţin 500.000 de metri cubi pe zi, să fie obligatorii şi în cazul forajului de gaz de şist, indiferent de cantitatea de hidrocarburi neconvenţionale extrase: gaz şi petrol de şist, gaz de cărbune, fie că este vorba de proiecte de explorare sau de extracţie, pentru faza în care este aplicată fracturarea hidraulică.
Potrivit Agerpres, deputaţii au sugerat şi măsuri de combatere a conflictelor de interese şi de asigurare a informării şi consultării publicului, conform Convenţiei de la Aarhus. Propunerea include măsuri de combatere a conflictelor de interese între contractanţi şi persoanele care realizează studiile de impact. Amendamentele cer ca experţii să aibă competenţa tehnică necesară şi să fie independenţi în raport atât cu contractantul, cât şi cu autorităţile competente.
"Revizuim această legislaţie cheie pentru a o alinia noilor priorităţi ale Europei, ca de exemplu, solurile, utilizarea resurselor, respectul biodiversităţii. Fracturarea hidraulică suscită îngrijorări. Am prevăzut criterii clare pentru a evita conflictele de interes şi pentru ca publicul să fie implicat", a spus raportorul Andrea Zanoni, care a obţinut mandat de negociere a unui text în prima lectură.
Directiva privind studiile de impact asupra mediului (EIA) se aplică atât proiectelor publice, cât şi celor private, stabilind unele criterii, inclusiv informaţiile care trebuie transmise autorităţilor naţionale privind un proiect care trebuie evaluat pentru aprobare. Legislaţia priveşte o paletă largă de proiecte, de la poduri până la ferme intensive de porcine.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Gazele e bune pentru Petrochimie !!!!!!!
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 10.10.2013, 01:59)
a spus prietenul meu Gerhard la Curierul Vienez. Citez din clasici "Shale-Gas könne auch Grundlage für die petrochemische Industrie sein, "das ist eine interessante Wertschöpfungskette", so Roiss in einem "Kurier"-Interview. " Asadar dragii mei nu are nici un rost sa mai vindem Oltchim, deoarece conform aceluiasi prieten "there we make some money".
1.1. Evident ca sunt bune! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristioan Ioan în data de 10.10.2013, 09:16)
Nimeni nu contesta UTILITATEA gazelor extrase din formatiunile de tip shist.
Dar pentru noi informatia asta vine cam tarziu, ca am falimentat cam toate combinatele chimice sau petrochimice ....
In cauza nu este folosirea gzelor de shist, ci EXTRACTIA lor, care este foarte, foarte nociva pentru mediu!
Vrem sa ajungem ca in Kuweit, unde daca sapi 5 m dai de petrol si gaze, dar apa potabila este mult mai greu de gasit?!
Iar gazele de shist NU reprezinta o sursa de energie ieftina pentru Romania, deoarece Chevron le vinde pe piata libera, la pretul pietei. Noi nu vom avea niciun avantaj ... Neamtul are perfecta dreptate, gazele de shit extrase din Polonia sau Romania vor fi foarte bune pentru industria petrochimica din Germania!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.10.2013, 08:23)
Murim ca sobolanii daca nu ne opunem satanistilor astora cu gazele de sist !
3. Acest articol este o manipulare grosolana
(mesaj trimis de Radu în data de 10.10.2013, 10:14)
Ziarul Bursa era mai echidistant decat alte publicatii de doi bani care faceau jocul diverselor grupuri de interes straine. Dar acest articol nici macar nu incearca sa dea impresia ca este obiectiv, ci cu adevarat manipulator.
Sunt prezentate doar "Posibilele efecte nocive" fara a se prezenta si evidentele avantaje economice.
Ei bine, daca nu tinem cont de avantajele economice Romania ar trebui sa inchida toate combinatele, toate uzinele chimice, toate sondele petroliere, toate exploatarile de gaze naturale, toate minele etc, fiindca toate produc in final poluare.
De asemenea, este evident ca toate lucrarile de anvergura pot fi facute doar de catre firme puternice, detinute de patroni bogati, asa ca nu vad care este motivul specificarii ca lucrarea de prospectiuni a fost facuta de o firma a unui "miliardar". Adica stiu de ce. Fiindca asta creaza invidie in randul publicului si o reactie adversa, adica exact ceea ce isi doresc unii asa zisi ziaristi care in mod evident reprezinta anumite interese, si in nici un caz interesul pentru un venit mai mare a Romaniei din exploatarea resurselor sale naturale.
Din acelasi motiv se folosesc si expresii de genul "căutătorii de gaze de şist" de parca activitatea de prospectare a unui teritoriu in vederea gasirii de resurse care pot fi exploatate ar fi ceva nedemn incat trebuie folosite expresii cat mai peiorativ posibil.
De la o regiune a tarii se sare la alta, aratandu-se un caz izolat in care unor localnici le-au fost distruse culturile, de parca asta ar fi un motiv ca Romania sa nu isi mai exploateze resursele, fiindca in anumite cazuri unele firme care se ocupa de exploatari nu isi fac treaba cum trebuie si distrug ce nu trebuie.
Se spune ca "locuitorii" din cateva sate sunt ingrijorati ca ar putea aparea cutremure, sau ca le-ar putea fi contaminata apa, fara sa se arate daca exista studii stiintifice care demonstreaza ca pot aparea cutremure. Se pare ca specialistii de la institutul pentru fizica pamantului spun ca nu exista legaturi intre cutremure si acele exploatari.
De interesele unor tarani trebuie in mod evident sa se tina cont pentru ca zona sa nu fie poluata si sa nu le fie influentata prea negativ viata, dar nu cred ca trebuie sa se tina cont de opinia lor in decizia daca Romania trebuie sau nu sa isi exploateze resursele, sau daca trebuie sa le cumpere pe bani grei de la straini.
In articol se face o dezinformare crasa prezentandu-se minciuni si date generale ca "Unii experţi" fara sa specifice care anume, sau "potrivit unor studii din SUA" fara sa se arate despre ce studii este vorba, cine le-a facut, unde putem gasi mai multe informatii despre ele, si de fapt se spune ca poate exista riscul contaminarii cu metan. Ei bine, in Romania mai exista alte exploatari de gaz metan. Acolo nu exista aceleasi riscuri? Si totusi se exploateaza gazul metan tocmai din cauza beneficiilor economice, fiindca este mai bine sa il exploatam noi in Romania decat sa il exploateze rusii si sa ni-l vanda pe bani grei.
Si se continua cu date generale fara a ne informa, de genul "Potrivit unor voci din piaţă" fara sa se spuna daca erau vocile portarului si femeii de serviciu, sau "în urma calculelor unei agenţii non-guvernamentale" fara ca macar sa se spuna despre ce "agentie" este vorba, ca sa poata oricine verifica de cine este finantata acea agentie si ale cui interese le reprezinta.
Apoi continua din nou cu "Efectele nocive" aratand ca exploatarea produce "modificări ale scoarţei terestre", de parca astfel de modificari nu ar fi produse de absolut toate exploatarile miniere din lume, si evident specificand expresia manipulatoare "potrivit unor studii în domeniu" fara sa se specifice despre ce studii este vorba, cine le-a facut, de unde a aflat ziaristul despre acele studii, si mai ales cum de alte tari nu au nici o problema in folosirea acelorasi mijloace pentru exploatarea resurselor lor.
Si continua manipularea cu "apariţia unor micro-cutremure, mai arată cercetătorii, este un efect care însoţeşte exploatările gazelor de şist". Care cercetatori? Unde au aratat ei asta? Sunt publice acele studii? Daca sunt confidentiale, cum ati ajuns la ele ca sa incercam sa ajungem si noi.
Specialistii nostri romani de la institutul pentru fizica pamantului spun exact contrariul, asa ca ar fi interesant sa vedem daca este vorba despre niste specialisti in care putem avea mai multa incredere.
Si tot in sens manipulativ "Potrivit studiilor, pentru ca rezervele de gaze de şist să fie aduse la suprafaţă...", dar nu se spune nimic despre ce studii este vorba si cine le-a facut si unde, cand, finantate de cine... ca sa poata sti publicul daca poate avea incredere in ele.
Si din nou manipulare cu "Unii cercetători au reclamat...". Care sunt acei "cercetatori", unde au reclamat? Unde ati vazut acele reclamatii? Sau ne informati pe noi din ce v-au manipulat si altii pe dumneavoastra? Sau fiindca v-au platit sa scrieti articole care sa sustina anumite interese in detrimentul romanilor care pot avea interese economice din aceasta activitate si motivand ca va pasa de interesul taranilor din cateva sate?
Si manipularile continua cu "se mai arată în studiile pe marginea gazelor de şist" dar tot fara sa se spuna nimic despre acele asa zise "studii".
"Cu toate acestea, potrivit unor surse". Care surse? Daca v-au spus sa nu le divulgati numele inseamna ca in nici un caz nu putem avea incredere in ele, fiindca este cat se poate de evident ca au anumite interese ascunse.
Si iata si un text discutabil "Efecte asemănătoare cu cele descrise de specialişti în legătură cu exploatarea gazelor de şist s-au produs recent, în trei localităţi gălăţene".
Manipulare din nou, fiindca vrea sa ne faca sa avem incredere in niste "specialisti" despre care nu se dau nici un fel de detalii. Si inca se mai vorbeste despre "exploatarea gazelor de sist" cand inca acele gaze nu se exploateaza in Romania ci doar se fac studii geologice. Si asta mai ales cand institutul de fizica a pamantului a declarat ca nu exista legatura intre acele cutremure si respectivele lucrari. Daca ziaristii stiu mai multe decat cei care lucreaza la institutul pentru fizica pamantului si care sunt evident specialisti, si inca romani, nu cu presupuse interese straine, ar trebui sa ne demonstreze ca minciunile lor sunt de fapt adevar, nu sa ne abureasca cu manipulari de doi bani si sa ne minta ca "Autorităţile au respins" cand de fapt este vorba despre specialisti in fizica, nu despre autoritati.
Sfarsitul articolului arata ceva mai bine aratand interesele strainilor pentru exploatarea resurselor Romaniei.
Da, aceasta este de fapt problema.
Romania ar trebui in mod evident sa isi exploateze resursele, si pe cele de aur, si pe cele de gaze, si altele, pentru ca astfel Romania poate deveni putin mai bogata, si sa nu se lase manipualata de cateva asociatii finantate de Soros care sa ii determine pe politicienii nostrii ca este bine sa nu ne exploatam acele resurse.
Dar daca aurul a putut fi exploatat inca de pe vremea dacilor, si a fost exploatat de atunci de toate statele care au ocupat acest teritoriu, inclusiv de statul roman, inclusiv pe vremea epocii de aur, cum de acum romanii nu mai sunt in stare sa isi exploateze nici petrolul si au trebuit sa vanda drepturile de exploatare austriecilor, nici aurul si trebuie sa il exploateze evreii, iar gazele de sist trebuie sa le exploateze americanii?
Asadar acesta este lucrul cel mai rau, nu ca ne exploatam resursele, ci ca ni le exploateaza altii, altii obtinand castiguri substantiale, iar dintre romani foarte putini obtin castiguri, stim cu totii cine.
Eu sunt programator, nu specialist in gaze si petrol, si mi-ar placea ca atunci cand citesc un articol in presa el sa ma informeze, nu sa ma dezinformeze cu manipulari grosolane care sustin interese economice opuse intereselor majoritatii romanilor.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de ste în data de 10.10.2013, 10:47)
f. pertinent mesajul!
3.2. cine vorbeste de "manipulare" (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Codruta în data de 10.10.2013, 11:15)
Un tip care NICI EL nu da date concrete prin care sa demonstreze ca articolul ar fi gresit, care ii trateaza pe romani "de sus" (adica n-ar trebui sa se tina cont de resursele vitale ale unor "tzarani" ca, naaa... cica "trebuie sa ne dezvoltam"), care NU explica in ce masura faptul ca UNII or sa obtina profit inseamna "dezvoltare" pentru Romania si care, in final (nu mai pomenesc toate manipularile acestui individ) baga, evident, ca orice manipulator din ultimele luni, fitilul cu Soros!
Pai, domne, draghe: adica DE CE banii lui Chevron sunt dati cu aghiazma, spre deosebire de PRESUPUSII bani ai lui Soros? Chevron i-o fi bagat intai in cristelnitza?
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.10.2013, 13:57)
1) gazelle de sist vor fi vandute tot la pretul pietei, deci tot pe bani grei
2) daca nu exista nici un risc de poluare si/sau seismic, atunci inseamna ca chevron e de accord sa suporte INTEGRAL TOATE costurile de remediere, daca riscurile se realizeaza si sa opreasca definitive exploatarile fara alte comentarii, ceea ce sunt foarte convins ca au si acceptat deja cu toata bucuria...
3.4. vai de noi cu asa b.i (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de catala în data de 11.10.2013, 20:03)
te du de te culca programatorule ! linga sonda sa putrezesti
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.10.2013, 10:46)
Autorul Michael Behar a demonstrat ca injectarea de fluide in pamant poate creste seismicitatea unei regiuni. Acest ultim studiu, publicat si in revista Sciene, arata ca cutremurele din zone îndepartate pot genera cutremure mai mici in ariile in care fluidele caracteristice frackingului au fost pompate în subteran.
Deseurile lichide rezultate in urma frackingului “actioneaza ca o perna sub presiune“.Oamenii de stiinta au analizat trei cutremure mari: cutremurul Tohuku-oki din Japonia în 2011 (magnitudinea 9), Maule în Chile în 2011 (o magnitudine 8,8), si Sumatra din Indonezia în 2012 (cu o magnitudine de 8,6). Ei au descoperit ca, chiar si 20 luni mai târziu, aceste cutremure majore au declansat cutremure mai mici în zone din Vestul Mijlociu al Statelor Unite, unde fluide de fracking au fost pompate în subteran pentru extragerea de energie.
“[Fluidele] de acest tip actioneaza ca o perna sub presiune,” a explicat principalul autor al studiului, Nicholas Van der Elst de la Observatorul Pamantului Lamont-Doherty din cadrul Universitatii Columbia (Statele Unite). “Acestea [lichidele n.n.] favorizeaza alunecarea mai usoara a faliilor.“
Constatari le acestui studiu nu sunt în întregime surprinzatoare, a spus Van der Elst. Oamenii de stiinta stiu de mult timp ca in zonele in care se manifesta in mod natural presiuni ridicate generate de fluide in straturile de sub crusta, cum ar fi Yellowstone, de exemplu, se poate observa o crestere a activitatii seismice, dupa un cutremur puternic, chiar daca acesta a avut loc intr-o zona foarte indepartata. Dar aceasta este prima data cand au gasit o legatura intre cutremure de la distanta si activitatile seismice (cutremurele) ce au loc în zonele în care activitatea umana a generat cresteri ale presiunii in fluide prin efectuarea de “injectii” in subteran.
2) poluarea apei ca urmare a activitatii de fracking
UN studiu al salinitatii apelor efectuat in Pennsylvania (est) - zona cunoscuta pentru exploatarile gayelor de sist - de cercetatorii de la Universitatea Duke afirma ca exista o legatura intre depozitele de gaze de sist situate la 1.600 de metri adancime si panza freatica.
“Canale naturale permit gazelor si saramurii sa migreze in directia apelor subterane mai putin adanci“, a precizat universitatea, intr-un comunicat.
Studiul, publicat in Analele Academiei nationale de stiinta (PNAS), a fost realizat pe baza a 426 de proba de apa din nord-estul statului Pennsylvania, in apropierea zacamantului de sist denumit Marcellus.
Potrivit geochimistului Avner Vengosh, rezervele de apa potabila din nord-estul statului Pennsylvania risca sa fie contaminate de gazele care scapa din puturile de exploatare a gazelor de sist“
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Radu în data de 10.10.2013, 11:04)
Cautand informatii despre Michael Behar am vazut ca el nu pare a fi in nici un caz o persoana cu opinii obiective, ci un pasionat de ski, sporturi extreme si alte sporturi si turism, neavand in nici un caz interese economice nici pentru el personal si nici pentru populatie. Vreau sa fiu bine inteles. Toate exploatarile si miniere, si de petrol, si de gaze naturale si de gaze de sist, sunt poluante si afecteaza natura. Asta este clar. Dar ele genereaza si beneficii economice imense. Si trebuie vazut cum de in alte tari bogate se pot exploata si gaze de sist si aur si alte resurse fara probleme majore, dar in Romania nu se poate.
Sigur, exista cu siguranta cazuri de accidente de infestare a apei cu hidrocarburi, nu doar din cauza gazelor de sist ci si din cauza exploatarilor de petrol clasice, dar totusi ele se exploateaza peste tot in lume unde exista fiindca beneficiile economice sunt mult mai importante decat putinele accidente ecologice care pot aparea.
Ma intreb cum de nu fac acele asociatii scandal si ca in Romania se defriseaza padurile, si inca fara ca statul sa aiba de castigat un leu, chiar absolut ilegal, dar cand este vorba despre exploatari din care poate avea de castigat si statul, atunci nu este bine ca sunt poluante. Defrisarile de paduri nu afecteaza si ele mediul?
4.2. pai, scrie mata despre "defrisari"! (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Codruta în data de 10.10.2013, 11:21)
Ca eu nu te-am vazut la NICI UNA din actiunile impotriva defrisarilor de pana acum! Arata ca te DOARE! :P
Pana una-alta, articolul asta se refera la "gaze de sist"! Stilul asta de a baga fitile gen "de ce nu si aia?" e TIPIC pentru manipulatorii de meserie!
Pana una-alta, in NICI UNA dintre postari n-ai reusit (nu ca ai fi si incercat, Doamne fereste!) sa demonstrezi ca Romania ar avea chiar si CEL MAI MIC avantaj din asemenea activitati, ca sa plateasca cu otravirea apelor si a solului! Vreau si eu sa vad, CARE ar fi acele Minunate Avantaje!
5. iata cateva studii
(mesaj trimis de anonim în data de 10.10.2013, 10:56)
la un simplu search pe google, o sa gasesto cel putin cateva zeci de studii care sa confirme ceea ce autoarea zice in articol. Cercetatorii au facut studii in SUA de mai bine de cinci ani de cand se fac exploatari de gaze de sist si au demonstarat efectele devastatoare pentru mediu.
Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului 2011 această activitate, Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare in 2012, Danemarca, Olanda, Cehia si Irlanda au instituit moratorii, si de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. In Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool datorita fracturarii hidraulice, activitatea de explorare a fost un timp suspendată. Numeroase state din SUA au impus moratorii (Virginia, New Jersey, Ohio, New York, Pennysilvania) iar in altele precum Vermont este total interzisă.
In Parlamentul European au fost prezentate mai multe studii si rapoarte care au semnalat numeroasele riscuri ale metodei care au generat efecte negative în zonele în care metoda s-a aplicat. Studiile efectuate , indică faptul că există o serie de incertitudini sau lacune în legislația actuală a UE. Experţii atrag atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracturării hidraulice le prezintă pentru mediu si sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate. Într-un raport din 2011, experţii europeni au propus Parlamentului European adoptarea de urgenţă a unei directive pentru activitatea de minerit şi reviziuirea altor directive cu referire la apă, depozitarea deşeurilor din minerit, zgomot, utilizarea substanţelor periculoase, Natura 2000, declararea riscului de accidente şi bilantul de mediu, care au o aplicabilitate directă în acest domeniu. Incă din 2012, Comisia Europeană s-a angajat la rândul său să aducă imbunătățiri acestei legislatii cât mai curând.
Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracturare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adauga reteaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a solurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a zeci de mii de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.
Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Parlamentului European, datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetatorii au identificat peste 750 de asemenea substanțe. Conform unei liste cuprinzand 260 de astfel de substante furnizata de New York State aceasta conţine:
58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
substanta (Naftalină bis (1-metiletil) - în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acril-amidă , oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat hidroxilamină ;
7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;
Pentru fiecare foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! Circa 2/3 din aceste fluide rămân in subteran (fiind sechestrată de la alte utilizări). O parte din această apă împreună cu gaze, poate migra in timp in panza freatica. Apa contaminată se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol.
Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă (cca. 7% din cantitatea de gaz metan se pierde in procesul de extractie), acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon. Pe traseu, fluidul de fracturare, se conecteză cu elemente radioactive din subsol şi apoi le transportă la suprafaţă. Apa reziduală rezultată în urma fracturării conține substanțe radioactive precum uraniu si radon antrenate din straturile parcurse, arsenic, metale grele, și alte substante chimice toxice fiind extrem de periculoasă, iar depozitarea ei extrem de dificilă și riscantă. Fluidele recuperate sunt depozitate în iazuri, sau containere, existând riscul să se producă scurgeri. In Romania aceste fluide - apa reziduală NU POATE fi purificată, deoarece in zonele unde s-au concesionat perimetre, nu exista facilitati de tratare industriale ale apelor uzate!
Este nevoie de un număr foarte mare de sonde doar pentru un teritoriu restrâns, ăn comparație cu exploatările de gaze convenționale. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5-8 ani (cele de gaz conveţional timp de decenii). Mii de camioane de mare tonaj sunt utilizate si zona este supusă unor condiții de trafic greu.
Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă, deși în SUA monitorizările au fost îngreunate de faptul că această activitate a fost începând din 2005 exceptată din Legea pentru calitatea apei si cea privind calitatea aerului. Motivele sunt legate in principal de tehnologia folosită. Metoda de explorare a gazelor de şist nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora, deoarece și în etapa de explorare avansată se utilizează fracturarea hidraulică, singura diferență fiind scara operațiunilor.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.10.2013, 13:02)
Wesley e in tot si-n toate. Amin pt poporul roman
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.10.2013, 13:22)
... ar fi de preferat ca inainte de orice discutie despre exploatarile de sist sa aducem in prin plan conceptul de “peak oil” (recomand analiza facuta de Chris Martenson - The Crash Course - disponibila pe youtube orcui este interesat, nerabdatorii pot sari direct la capitolul 17 dedicat conceptului de peak oil) ... pornind de la acest concept s-ar putea sa avem surpriza sa constatam ce aceasta metoda de exploatare nu este forte eficienta si asta excluzand cheltuielie cu refacerea mediului (in cazul in care putem vorbi despre “refacere”), de asemenea vom observa ca acest proces de exploatare este rentabil doar in primi ani de operatiuni dupa care, costul: energie consumata/energie obtinuta devine negativ, interesante in acest context sunt contractele incheiate, caci studiul lor ne-ar putea aduce in prim plan o alta surpriza - din putinele date care au scapat prin presa - se pare ca statul roman nu va primi nimic in primii ani de exploatare, abia mai tarziu va participa la beneficii cu conditia ca productia sa depaseasca un anumit nivel ... riscul fiind acela ca Romania sa ramana cu nimic, din contra se va cofrunta cu eventualele efecte asupra mediului si costurile inerente depoluarii ... recomand celor interesati de aceste randuri studiu individual si formularea unor concluzii proprii, in felul acesta putem evita acuzele de manipulare si putem dezvolta o dezbatere rationala ...
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.10.2013, 14:21)
NU NE VINDEM TARA, NU NE VINDEM TARA