ŞTIINŢĂ Descoperirile majore sunt tot mai rare

Descoperirile ştiinţifice majore sunt tot mai puţine, în ciuda aparenţelor. Chestiunea datează de ceva ani, existând un adevărat cerc vicios în care se învârt mulţi oameni de ştiinţă. Publicaţiile ştiinţifice şi inovaţiile tehnologice traversează o perioadă de creştere exponenţială, însă descoperirile majore, care contribuie la avansarea ştiinţei într-o manieră spectaculoasă, au devenit tot mai rare odată cu trecerea timpului, potrivit unui studiu publicat în revista Nature. Acest paradox, cel al unei ştiinţe "la ralanti" în pofida unei accelerări a producţiei de cunoştinţe, era deja documentat pentru anumite domenii de cercetare precum semiconductorii şi produsele farmaceutice, au dezvăluit autorii studiului, cercetătorii de la Carlson School of Management din cadrul Universităţii Minnesota din Statele Unite. Ei au vrut să îl măsoare pentru prima dată la nivelul tuturor disciplinelor, bazându-se pe 45 de milioane de articole ştiinţifice apărute în şase decenii (din 1945 până în 2010) şi pe 3,9 milioane de brevete (din 1976 până în 2010), extrase din baze de date mondiale, inclusiv de pe platforma de informaţii Web of Science. De-a lungul anilor, autorii au analizat amănunţit documentele cele mai citate, felul în care cercetătorii se citează între ei, pentru a alcătui un "indice de perturbare", care le permite să stabilească dacă un articol a schimbat datele problemei sau dacă o inovaţie tehnologică a creat o descoperire. Potrivit Agerpres, autorii au identificat două tipuri de descoperiri: pe de-o parte, contribuţiile care vin să consolideze un "status quo", precum laureaţii premiului Nobel Kohn şi Sham din 1965, care s-au bazat pe teoreme existente pentru a dezvolta o metodă originală de calculare a structurii electronice a atomilor, iar de cealaltă parte, descoperirile "perturbatoare" care busculează teoriile şi împing ştiinţa într-o nouă direcţie, după modelul cercetătorilor premiaţi cu Nobel Watson şi Crick, care au revoluţionat biologia demonstrând structura dublu-elicoidală a ADN-ului. Indicele lor merge de la un scor negativ de -1 (consolidare) până la un scor pozitiv de +1 (perturbare). Potrivit calculelor autorilor studiului, procentajul acestui indice scade considerabil şi continuu între 1945 şi 2010 pentru publicaţii (scădere de 91,9%), afectând atât ştiinţele medicale şi fizice, cât şi pe cele sociale. La fel se întâmplă pentru brevete, cu o scădere de 80%. Declinul se resimte şi în vocabular: în timpul primelor decenii studiate, verbele care evocă creaţia sau descoperirea erau predominante; în ultimele decenii, ele scad tot mai mult, în favoarea cuvintelor ce evocă ameliorări sau aplicaţii. "Asta nu înseamnă că nu mai există descoperiri", a nuanţat Michael Park, autorul principal al studiului. În pofida unei cadenţe încetinite, "există în continuare un număr destul de consistent de lucrări perturbatoare în descoperirile recente, precum undele gravitaţionale în 2015 şi vaccinul cu ARN mesager împotriva COVID-19", a declarat el pentru AFP. Însă "un ecosistem ştiinţific sănătos este un sistem în care se amestecă descoperiri perturbatoare şi de consolidare. Or, natura ştiinţei este pe cale să se schimbe", a subliniat profesorul Russell Funk, coordonatorul cercetării.

În discuţie a fost adusă şi ponderea tot mai mare a cunoştinţelor pe care trebuie să le dobândească cercetătorii şi inventatorii, care petrec mai mult timp instruindu-se decât "împingând limitele ştiinţei". Această "povară a ştiinţei" îi face pe cercetători să se sprijine "pe porţiuni din ce în ce mai mici de cunoştinţe existente", a declarat cu regret profesorul Funk. Studiul notează, de exemplu, tendinţa de a cita din aceleaşi lucrări anterioare, deci o lipsă de reînnoire. Un alt factor: presiunea de "a publica, a publica şi a publica", o garanţie a succesului academic, aşa cum spune şi expresia "a publica sau a pieri", a adăugat Russell Funk. "Cursa pentru publicare s-a accelerat de la începutul anilor 2000", a declarat Jerome Lamy, istoric şi sociolog, care nu a luat însă parte la realizarea acestui studiu. "Deşi noţiunea de descoperire «perturbatoare» este ceva mai greu de înţeles, acest studiu evidenţiază tocmai acea tendinţă mondială care îi face pe cercetători «să îşi secvenţieze» lucrările pentru a-şi ameliora indicatorii de performanţă şi pentru a găsi finanţări", a adăugat Jerome Lamy, de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa.

Acea "atomizare" a studiilor sfârşeşte prin a dilua cercetarea, care îşi asumă din ce în ce mai puţine riscuri" , a mai spus expertul francez. Pentru a remedia aceste probleme, autorii studiului au solicitat agenţiilor naţionale de cercetare să acorde prioritate calităţii în detrimentul cantităţii şi să aloce mai mult timp programelor ştiinţifice.

Opinia Cititorului ( 9 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 00:42)
Exceptional articol. Felicitari autorului!
Am invatat si am extras din el (in doua lecturi) idei cat pentru a avea la ce sa rumeg multe zile de acum incolo.
Multumesc si sa aveti un 2023 frumos!
2. un articol util
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 07:10)
Ar mai fi un aspect, pe care nu l-am vazut discutat in articol: descoperirile stiintifice "perturbatoare" sunt rapid patentate. In ceea ce priveste progresul stiintific, brevetarea este o sabie cu 2 taisuri: pe de o parte este evident necesara pentru a recupera investitiile, etc dar ea actioneaza si ca o bariera in calea utilizarii acestor descoperiri de catre terti in cercetarea lor, limitand astfel inovarea.
Progresul stiintific trecut reprezinta atat un fundament, cat si un obstacol in calea progresului viitor, in sensul ca actualmente exista o tendinta puternica (chiar o nevoie) de supra-specializare in cadrul unui domeniu la pachet cu o competitie acerba pentru finantare, fie ea privata sau publica, cercetarea fiind foarte costisitoare. Ambele sunt limitatoare si tind sa duca catre progres stiintific incremental, nu perturbator.
Capacitatea creierului uman de a gestiona eficient volumul urias de date stiintifice publicate deja este evident limitata, cu atat mai mult daca incerci sa acoperi domenii stiintifice diferite.
Tind sa cred ca se va ajunge din nou la progres urias in momentul in care vom fi capabili sa integram aceste date deja publicate cu ajutorul inteligentei artificiale (ceva gen Big Data).
Ceea ce pana acum ar fi necesitat crearea unor echipe umane interdisciplinare (relativ ineficiente datorita pregatirii, finantarii si motivatiei inegale), cu ajutorul unui AI performant va fi mult mai usor de pus in practica.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 11:34)
  Pai se face de mult asta, se iau baze de date medicale din toate tarile civilizate din 1940 toamna ,se indoapa AI cu toate si apoi e pus sa caute tipare, similitudini , pattern si eventuale tratamente, medicamente care se dau pentru o afectiune sunt verificate ce efecte secundare benefice au avut de-a lungul a zeci de ani etc etc.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 11:06)
Cred ca mai este un aspect important,
in ultimii ani din totalul descoperirilor majore
cu valoare adaugata si brevetata,
este a CHINEZILOR
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 11:35)
  Urmeaza o viitoare descoperire epocala la romani: SINTAXA si GRAMATICA.
  Ce zici, te-ai prins?
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 16:07)
  Nu s-a prins, il tot tradeaza Goolge translate-ul, ca el rusa, stie bine....
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 20:45)
  Bag-o și p-aia cu hAUR chiar dacă n-are legătură cu nimic.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2023, 11:51)
sunt mai multe chestiuni in lucru, de exemplu tratament pentru cancer, ori prin modificare adn ori prin ARN mesenger cu ajutorul sistemului imunitar. astea sunt in fazele finale de testare. ceva total nou si fara "putem doar sa iti prelungim viata cu cativa ani de chin".
a doua inventie importanta care e pe teava e AI si robotii care inca e in faza de dezvoltare dar va fi game changer in toate domeniile. in viitorul nu foarte indepartat nu va mai fi nici o meserie pe care sa nu o poata face mai bine AI decat omul.
mai e treaba cu simbioza dintre om si AI, fara de care dupa parerea lui musk omenirea va ramane de caruta fata de inteligenta artificiala, unde va dati seama ca dc se realizeaza nu vei mai avea nevoie de tv tel mobil consola jocuri, computer, internet, casca VR etc.totul va fi pe acel cip din capul tau.
sunt multe lucruri legate de inteligenta artificiala care se dezvolta chiar acum. dronele de ex, ce vedem in ucraina si o sa vedem tot mai mult.
daca esti putin atent vei vedea ca lucrurile nu stau pe loc ci dimpotriva merg foarte repede spre ceva, ceva total nou si diferit de lumea veche. o lume tot mai robotizata si care se bazeaza tot mai mult pe inteligenta artificiala.
5. fără titlu
(mesaj trimis de Dan în data de 06.01.2023, 12:22)
Unii oameni incearca sa creasca doar pentru a-si garanta bunastarea. Oamenii de stiinta cred eu ca isi risca fara sa isi dea seama bunastarea. Pur si simplu nu le sta gandul acolo. Problema este cu cei dintai, abia asteapta sa puna mana pe putere si o folosesc iresponsabil. Uneori chiar il omoara financiar pe cercetator. Cati termina facultati si apoi spala masini? Ei defapt nu au vrut facultatea aia, li s-a parut mai de viitor. Vad o singura solutie: o tara in care stiinta sa fie pe primul loc si legea egala pentru toti. Elvetia a reusit sa fie tara cu economia pe primul loc. Altii o copiaza. Din pacate nu se poate un oras, nu se pot da legi speciale pentru un oras. Inteligenta artificiala are si ea doua taisuri (nu, nu matrix): elimina din start experimentele care nu au potential; dar multe descoperiri se numesc descoperiri pentru ca nu se astepta nimeni sa contrazica ceva ce se stia anterior si deci nu a programat aces fapt. Vreti similaritati? Foarte bine, luati de cititi-mi articolele. Nu cred ca sunt prea multi Dani din Romania pe tema asta. Pentru similaritati sa lupte AI ca asta e felia ei. E la fel cum m-as apuca sa iau fiecare substanta din lume si sa ii caut proprietatile dincolo de ce e util. Nu ne ajunge timpul. sunt prea multe combinatii posibile. Acestea nu prea sunt descoperiri, ci doar coincidente ca cineva a avut timp si bani sa incerce respectiva combinatie. Dumnezeu sa ii ierte pe cei pe care i-am citat, au murit si le-am furat ideile ascunse in paragrafe pe care nici ei nu au avut timp sa le reciteasca dupa ce le-au scris. Ca sa dezamorsez petarda ca trebuie publicat in prostie. Oamenii de stiinta stiu sa trimita note si interpelari la jurnale. Daca nu au timp sa cerceteze ceva, lasa pe altii sa citeasca ideea si sa o continue.