Stoltenberg cere sprijin pentru Ucraina, Moscova pune din nou beţe în roate negocierilor de pace

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a ameninţat că va rupe relaţiile diplomatice cu Belarus dacă această ţară aliată Rusiei va interveni în ţară în sprijinul trupelor ruseşti. "Belarus este complice la această crimă de agresiune, nimeni nu pune la îndoială acest lucru. Şi-a dat teritoriul ruşilor pentru ca aceştia să bombardeze Ucraina", a subliniat Kuleba, citat de agenţiile de presă.

Între timp, Moscova nu mai vizează în primul rând cucerirea oraşului Slovyansk, orientându-se spre oraşele Siversk şi Bakhmut, conform g4media.ro. Noua schimbare în strategia militară a Rusiei în Ucraina a fost indicată de analiştii de la Institutul american pentru studiul războiului în ultimul lor raport. Totodată, Rusia a anunţat că intenţionează să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul în care sunt reluate negocierile de pace.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a îndemnat pe membrii Parlamentului European să "înceteze să se mai plângă şi să intensifice şi să ofere sprijin" Ucrainei. "Preţul pe care îl plătim ca UE, ca NATO, este preţul pe care îl putem măsura în monedă, în bani. Preţul pe care ei îl plătesc se măsoară în vieţi pierdute în fiecare zi", a afirmat secretarul general al NATO.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine la rândul său că "este din ce în ce mai dificil pentru armata rusă să menţină poziţiile pe teritoriul capturat". El a transmis că 1.028 de localităţi au fost eliberate de ocupanţi, în timp ce alte 2.621 se află încă sub controlul invadatorilor. Zelenski a afirmat că forţele armate ucrainene "au reuşit să le provoace invadatorilor pierderi logistice semnificative".

• Moscova intenţionează să impună "termeni complet diferiţi" dacă vor fi reluate negocierile de pace

Iuri Uşakov, consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, a afirmat ieri că au fost obţinute rezultate concrete în cursul discuţiilor bilateral de pace care au avut loc în martie în Turcia, înainte ca Ucraina să întrerupă contactul. Totuşi, "dacă negocierile sunt reluate acum, va fi în termeni total diferiţi", a spus Uşakov, potrivit agenţiei de presă RBK, fără a da mai multe detalii.

"De-nazificarea" şi "demilitarizarea" Ucrainei, de asemenea cedarea regiunilor de est Doneţk şi Lugansk şi recunoaşterea Crimeei ca fiind rusă au fost numite atunci de Moscova drept condiţii pentru a pune capăt a ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială".

Totodată, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a afirmat ieri că Moscova va stabili în ce condiţii se va ajunge la un acord de pace cu Kievul. "Rusia îşi va atinge toate obiectivele (în Ucraina - n. r.). Va fi pace - în condiţiile noastre", a scris pe Telegram fostul preşedinte al Rusiei.

• Rusificare accelerată a teritoriilor ocupate: Moscova trimite în Ucraina sute de profesori

Sute de profesori vor fi trimişi din Rusia în zonele controlate de Moscova din Ucraina, într-un efort de rusificare rapidă, scrie publicaţia italiană La Stampa, preluată de Rador. Profesorii vor intra în serviciu la începutul noului an şcolar, iar Moscova le-a promis un salariu de peste 2.900 de dolari pe lună, faţă de o medie de aproximativ 550 de dolari.

Mesajul lansat de Moscova, clasificat drept "urgent", vorbeşte despre "profesori necesari pentru regiunile Zaporijia şi Herson pentru perioada de vară", cu un salariu de "8.600 de ruble pe zi, a căror sarcină constă în pregătirea şcolilor pentru noul an şcolar"'. O oră mai târziu, un alt mesaj adresat "dragilor profesori" întreabă dacă mai sunt profesori dispuşi să-şi ajute colegii. "Aceste regiuni sunt sigure, vă rugăm să răspundeţi rapid." Apelurile au fost făcute publice de Washington Post, care le-a primit de la Alianţa Profesorilor, un grup independent din Rusia.

• Consilier prezidenţial ucrainean: Ucraina încearcă să evite scenariul Războiului din Coreea

Un conflict îngheţat între Ucraina şi Rusia va însemna un război sângeros mai târziu, iar înfrângerea Moscovei este singura modalitate de a pune punctul pe i în această istorie, a declarat ieri Mihailo Podoleak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, care face parte din echipa de negociatori ucraineni la discuţiile de pace cu Rusia, într-o reacţie la o declaraţie făcută anterior de către fostul comandant al forţelor aliate în Europa, amiralul James Stavridis, a transmis RBC.ua, citată de Agerpres.

Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei ar putea dura încă patru-şase luni şi ar putea să devină un conflict îngheţat după modelul Războiului din Coreea, declarase duminică Stavridis. Armata ucraineană opune o rezistenţă puternică în faţa ocupanţilor ruşi, iar planurile preşedintelui rus Vladimir Putin s-au dovedit a fi "nu foarte eficiente", a declarat amiralul în rezervă într-un comentariu pentru Business Insider.

El a menţionat că Putin a cucerit puţin teritoriu ucrainean faţă de ceea ce plănuia declanşând acest conflict, apreciind că situaţia din Ucraina se îndreaptă spre un sfârşit după modelul "Războiului din Coreea', adică încheierea unui armistiţiu, stabilirea unei zone demilitarizate între cele două părţi, o ostilitate continuă, un fel de conflict îngheţat.

"Vom vedea asta în patru-şase luni. Niciuna dintre părţi nu poate rezista mai mult', a apreciat fostul comandant al forţelor aliate în Europa.

De menţionat că Ministerul britanic al Apărării a susţinut ieri că reţeaua rusească de mercenari Wagner Group - consacrată drept armata privată a lui Putin - îşi reduce standardele de recrutare şi angajează condamnaţi şi persoane aflate pe lista neagră în condiţiile unui deficit de personal după pierderile din ultimele luni.

• Putin a fost ieri în Iran, alături de Erdogan. Săptămâna trecută existau zvonuri că Iran va vinde Rusiei drone militare

Preşedintele rus Vladimir Putin a vizitat ieri Iranul, în a doua sa călătorie în străinătate de când a lansat invazia asupra Ucrainei în luna februarie. Putin s-a întâlnit cu liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Subiecte precum exporturile de cereale, Siria şi Ucraina au fost discutate la Teheran, a declarat un oficial turc.

Vizita de ieri îi oferă lui Putin ocazia de a aprofunda legăturile cu Iranul, unul dintre puţinii aliaţi internaţionali rămaşi Moscovei şi o altă ţintă a sancţiunilor economice occidentale. Vizita are loc pe fondul acuzaţiilor făcute săptămâna trecută de oficialii americani, potrivit cărora Teheranul ar intenţiona să furnizeze Rusiei sute de drone pentru războiul său din Ucraina. Totodată, ieri gigantul energetic rus Gazprom a semnat un nou acord de dezvoltare în valoare de 40 de milioane de dolari cu compania petrolieră de stat din Iran.

"Contactul cu Khamenei este foarte important", a declarat luni Iuri Uşakov, principalul consilier pe probleme de politică externă al lui Vladimir Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. "Între ei s-a dezvoltat un dialog de încredere cu privire la cele mai importante probleme de pe agenda bilaterală şi internaţională".

• Şeful spionajului rusesc s-a întâlnit cu premierul Armeniei la doar trei zile după ce directorul CIA a vizitat Erevanul

Şeful serviciului de spionaj extern al Rusiei s-a întâlnit săptămâna aceasta cu premierul armean Nikol Pashinyan, la doar trei zile după ce directorul CIA, William Burns, a vizitat Erevanul pentru discuţii, a transmis guvernul armean, relatează Reuters.

Serghei Narîşkin, directorul Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), s-a întâlnit cu Pashinyan pe 18 iulie în aceeaşi cameră în care Pashinyan l-a primit pe Burns pe 15 iulie, potrivit unor fotografii ale celor două întâlniri publicate de guvernul armean.

Precizările Armeniei cu privire la cele două întâlniri au fost similare: au discutat despre relaţiile bilaterale, dar şi despre chestiuni de securitate internaţională şi regională, inclusiv în Caucazul de Sud, a afirmat guvernul armean.

• Gazprom a invocat clauza de forţă majoră pentru a justifica reducerea livrărilor de gaze către clienţii săi din Germania

Gigantul rus Gazprom a invocat "forţa majoră" pentru a se absolvi de responsabilitate pentru reducerile masive ale livrărilor sale de gaze către Europa, au declarat marţi principalii clienţi germani ai companiei, potrivit BFM TV. "Am primit o scrisoare de la Gazprom în care compania invocă retroactiv forţa majoră pentru reducerile sale de livrare de gaze din trecut şi din prezent", a anunţat Uniper, cel mai mare importator de gaze din Germania.

"Putem confirma primirea unei notificări de forţă majoră", a confirmat RWE Group, un alt client al Gazprom, într-o declaraţie pentru AFP. Ambele grupuri confirmă rapoartele de presă publicate la începutul acestei săptămâni. Potrivit cotidianului german Handelsblatt, alţi "clienţi europeni" ai Gazprom au fost notificaţi cu privire la un motiv de "forţă majoră".

Gazprom a redus livrările de gaze prin Nord Stream cu 60% în ultimele săptămâni, invocând absenţa unei turbine Siemens aflate la mentenanţă în Canada. Această decizie a fost denunţată ca fiind "politică" de către guvernul german. De asemenea, ieri, comisarul european pentru buget, austriacul Johannes Hahn, a declarat că nu se aşteaptă ca furnizarea de gaze naturale ruseşti prin gazoductul Nord Stream 1 să reînceapă după ce perioada de mentenanţă anuală se va încheia la finalul acestei săptămâni.

"În acest moment plecăm de la premiza că (gazoductul) nu va redeveni operaţional", a declarat Hahn în cadrul unei conferinţe de presă pe marginea unei conferinţe din Singapore.