Strategia pentru combaterea efectelor secetei ar putea fi aprobată în două luni

Din cauza întârzierilor cu studiile legate de reabilitarea sistemelor de irigaţii şi a construirii perdelelor forestiere, strategia pentru combaterea efectelor secetei ar putea fi aprobată de Executiv peste două luni, a declarat sâmbătă, la Babadag, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Gheorghe Albu, citat de Rompres.

Albu declara, în 5 noiembrie, că strategia ar putea fi finalizată la două săptămâni de la acea dată, însă întârzierile apărute i-au făcut pe specialiştii MADR să schimbe termenele.

"Conform strategiei de la nivel naţional, după modernizare sistemului de irigaţii care va fi cofinanţată de Guvernul României, acesta va fi acordat asociaţiilor utilizatorilor de apă, pe bază de proces verbal în care se va menţiona clar că noii proprietari au obligaţia de a întreţine sistemele la parametrii maximi", a declarat Albu.

Pentru a avea siguranţa că strategia de la nivel naţional în ce priveşte reabilitarea sistemului de irigaţii va fi pusă în practică până la ultimul său element, Guvernul va suporta cheltuielile reclamate de realizarea proiectelor şi a studiilor de fezabilitate necesare modernizării sistemului de irigaţii.

"Partea de proiect şi de studiu de fezabilitate înseamnă 10% din valoarea totală a investiţiei de modernizare a unui sistem de irigaţii şi va fi suportată integral de la bugetul de stat. Apoi lucrările vor fi scoase la licitaţie şi sperăm să atragem fondurile internaţionale de investiţii care deja au început să bată la uşa ministerului", a menţionat secretarul de stat.

De asemenea, Gheorghe Albu a anunţat că, printr-un program de reîmpăduriri aprobat în urmă cu aproape o săptămână, în judeţul Tulcea se vor înfiinţa perdele forestiere pe o suprafaţă totală de 1.157 hectare.

Strategia naţională de diminuare a efectelor secetei şi combatere a degradării terenurilor şi deşertificării prevede reducerea vulnerabilităţii comunităţilor locale, a ecosistemelor naturale şi a activităţilor socio-economice, precum şi diminuarea efectelor de ordin social, economic şi de mediu ale acestora, pe termen scurt, mediu şi lung. Sunt vizate protecţia şi conservarea resurselor de apă existente şi realizarea de noi acumulări de apă, protecţia solului, dezvoltarea infrastructurii de irigaţii precum şi reconstrucţia zonelor deteriorate de secetă.

Secretarul de stat în MADR a precizat că sumele totale necesare implementării acestei strategii vor fi calculate numai în momentul în care va fi finalizat documentul cu toate completările, deoarece în unele domenii precum dezvoltarea infrastructurii de irigaţii alocarea fondurilor depinde de o serie de alţi factori.

"La ora actuală au fost aprobate o serie de acte normative care completează strategia, cum ar fi înfiinţarea a peste 3.500 de kilometri de perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea.Valoarea totală estimată a acestei investiţii este de 356.092 de lei", a mai spus Albu.

Principalele măsuri cuprinse în strategie se referă la diminuarea riscurilor şi pagubelor produse de secetă şi deşertificare prin acţiuni concrete prevăzute a se lua la nivel local, regional, naţional şi internaţional, refacerea capacităţii de producţie şi protecţie a ecosistemelor naturale, culturilor agricole şi altor bunuri afectate de secetă şi deşertificare, îmbunătăţirea practicilor de utilizare a resurselor de apă, sol şi vegetaţie, care s-au dovedit, în timp, a fi nedurabile, restructurarea activităţii instituţiilor şi organismelor implicate în acţiunea de îmbunătăţire a capacităţii de prevenire şi reacţie la secetă şi deşertificare.

De asemenea, se prevede implementarea unor instrumente de stimulare a activităţilor socio-economice în mediul rural, în scopul găsirii de alternative viabile la practicile de utilizare neraţională a resurselor de apă, sol şi vegetaţie, care să conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi promovarea cunoaşterii fenomenelor de secetă, degradare a terenurilor şi deşertificare la toate nivelurile, în scopul eficientizării măsurilor de reducere a efectelor, prevenirii şi combaterii lor.

Strategia a fost coordonată de Ministerul Agriculturii, în colaborare cu Ministerul Mediului, cu cel al Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi cu autorităţi ale administraţiei publice centrale, instituite de cercetare, furnizori de apă.