Anul universitar debutează astăzi, însoţit la rândul său de un întreg alai de probleme, nemulţumiri şi controverse. Dacă elevii au avut pe 15 septembrie o problemă cu manualele, studenţii sunt foarte nemulţumiţi de cuantumul taxelor, tot mai mare de la un an la altul. O altă nemulţumire este legată de faptul că universităţile nu-şi adaptează oferta la ceea ce se cere pe piaţa forţei de muncă, fiind irosite resurse importante cu specializări care nu au niciun fel de căutare. Pe acest fond, au apărut tot felul de discuţii, punându-se în discuţie declanşarea unei greve. Aici, părerile asociaţiilor studenţeşti sunt împărţite, toate recunosc problemele sistemului, dar există voci care susţin că o grevă a studenţilor în acest moment poate fi interpretată drept o acţiune electorală, care ar face mai mult rău decât bine.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) anunţă că studenţii vor plăti taxe mai mari în noul an universitar din cauza slabei finanţări a educaţiei, făcând un apel la Guvern să crească bugetul alocat educaţiei. ANOSR a lansat un studiu în care prezintă valorile celor mai importante taxe pe care studenţii sunt nevoiţi să le plătească în 21 de universităţi din ţară, atrăgând atenţia că acestea cresc de la un an la altul şi că multe dintre ele sunt nejustificate, la limita legii sau chiar ilegale: " Studiul ANOSR arată că doar în ultimul an universitar 38% dintre universităţi au crescut taxele de şcolarizare, discuţii despre astfel de creşteri existând în peste jumătate dintre universităţi. Mai mult decât atât, studiul arată că în ultimii 3 ani de zile taxele de şcolarizare au crescut în 81% dintre universităţi, studenţii de la taxă fiind nevoiţi să plătească din buzunarele proprii slaba finanţare primită de universităţi de la Minister. ANOSR arată şi faptul că sunt diferenţe uriaşe între taxele de şcolarizare încasate de universităţi pentru acelaşi program de studiu, deşi costurile ar trebui să fie similare. Dacă la Universitatea Româno-Germană specializarea Drept e taxată cu 2000 de lei, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca acelaşi program de Drept e taxat cu 3600 de lei. De asemenea, diferenţele de la o universitate la alta pentru taxele plătite la specializări ca Economie, Psihologie sau Automatică şi Calculatoare pot fi de până la 2000 de lei. Cele mai mari diferenţe sunt la specializările de Medicină - de la 4800 de lei la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu până la 9000 de lei la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti". Şi problema taxelor de cămin a fost abordată în acest studiu:" Cele mai scumpe taxe de cămin sunt la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu - 540 de lei, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi - 500 de lei şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi - 450 de lei. Studenţii au arătat şi faptul că pentru o cameră simplă de 4 persoane unde studenţii ar plăti 200 de lei lunar, universitatea ar urma să încaseze în fiecare lună aproximativ 1200 de lei pe cameră, în condiţiile în care cheltuielile nu depăşesc 500-600 de lei în lunile de iarnă". Taxele de admitere sunt şi ele din ce în ce mai mari, la fel şi cele pentru reexaminări sau măriri de notă. Studiul ANOSR mai arată şi că 76% din universităţi nu fac diferenţe între studenţii la taxă şi cei la buget când vine vorba de plata taxelor administrative, practic învăţământul superior nemaifiind gratuit pentru nimeni.
Dinspre Guvern lucrurile sunt văzute într-o cu totul altă lumină. Aproximativ 100.000 de studenţi vor primi în acest an universitar bani de la stat pentru a face practică la companii, care, la rândul lor, vor putea deconta salariile angajaţilor care îi pregătesc, a anunţat ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu. Pe de altă parte, Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a ţinut să infirme toate discuţiile apărute în ultimele zile pe marginea rectificării bugetare care a lovit în învăţământ: "Contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public, rectificarea bugetară este pozitivă pentru educaţie, sumele alocate acestui domeniu prioritar pentru guvernul Ponta înregistrând o creştere de peste 350 de milioane de lei. Numai prin Ordonanţa de Urgenţă adoptată săptămâna trecută, educaţia primeşte 50 de milioane de euro (aprox. 220 de milioane de lei), bani care vor fi alocaţi profesorilor ca sume forfetare, pentru dezvoltare profesională. Concret, deşi are loc o reaşezare a diferitelor capitole ale bugetului de stat, ca urmare, în principal, a reducerii CAS, în realitate, educaţia primeşte bani în plus la această rectificare în cadrul bugetului general consolidat. Este vorba despre 134,4 miloane de lei, bani alocaţi, spre exemplu, prin intermediul bugetelor autorităţilor publice locale (sume defalcate din TVA) pentru plata salariilor în învăţământul preuniversitar sau pentru plata titlurilor executorii. De asemenea, tot prin proiectul de rectificare bugetară s-au majorat cu 28,4 miloane lei sumele pentru învăţământul superior de stat, pentru plata titlurilor executorii.Pentru o înţelegere corectă a modului de alocare a resurselor financiare, este important să fie analizat nu doar bugetul de stat, ci şi bugetul general consolidat. Practic, la această rectificare, educaţia primeşte mai mulţi bani, continuându-se trendul crescător din ultimii doi ani".