Studii de fezabilitate pentru o cale ferată de mare viteză între Bucureşti şi Budapesta

Bucureştiul şi Budapesta ar urma să fie legate de o cale ferată de mare viteză, iar guvernele din România şi Ungaria vor demara studiile de fezabilitate în acest sens, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, după întâlnirea informală pe care a avut-o vineri în Capitală cu omologul său maghiar Viktor Orban.

Imediat după întrevedere, Marcel Ciolacu a spus: "Am avut o discuţie pragmatică cu prim-ministrul Ungariei, domnul Viktor Orban, pe subiectele de interes comun ale cooperării noastre bilaterale. Schimburile noastre comerciale se ridică la aproximativ 13 miliarde euro şi am agreat împreună cu omologul maghiar că există în continuare un potenţial neexploatat. I-am transmis premierului Orban că dorim să lucrăm împreună pentru consolidarea unei agende bilaterale pozitive, în beneficiul cetăţenilor noştri, indiferent de etnie. Totodată, am convenit să începem studiile de fezabilitate privind realizarea unui proiect fanion la nivel bilateral - legătura feroviară de mare viteză Budapesta-Bucureşti, un proiect strategic, de interes regional, cu impact la nivelul reţelelor feroviare din regiunea Europei Centrale. Ungaria deţine preşedinţia Consiliului UE în acest semestru, iar, în această calitate, România se bazează pe acţiunea onestă a Ungariei pentru consolidarea Agendei strategice europene. Totodată, i-am mulţumit prim-ministrului Viktor Orban pentru susţinerea fără echivoc a aderării României la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre".

La rândul său, Viktor Orban a afirmat că în această toamnă va pune pe agenda Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI) primirea României în Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre. Ungaria deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene şi are posibilitatea de a stabili agenda Consiliului. România a aderat aerian şi maritim la spaţiul Schengen în 31 martie 2024, dar Austria se opune în continuare aderării complete a României şi Bulgariei cu frontierele terestre.

În ceea ce priveşte calea ferată de mare viteză între Budapesta şi Bucureşti, amintim că în urmă cu câteva luni comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, declara că tronsonul feroviar de mare viteză Bucureşti-Budapesta încă prezintă interes crescut din partea guvernului ungar, în special în ceea ce priveşte legătura capitalei ungare cu municipiul Cluj-Napoca. Adina Vălean arăta că intenţia de a asigura o linie de tren de mare viteză pe o distanţă neîntreruptă între Budapesta, Cluj-Napoca şi mai departe până la Bucureşti nu este însă abandonată, ci se află în curs de realizare, pe diverse porţiuni de pe traseul Bucureşti-Oradea, în diverse stadii de execuţie.

Pentru linia de tren de mare viteză care ar urma să lege reţeaua naţională feroviară de cea central şi vest-europeană, Ministerul Transporturilor prezenta în primăvara anului 2022 două variante. Primul traseu este prin Piteşti, Sibiu, Cluj şi Oradea cu o lungime de 590 kilometri, în timp ce al doilea este un traseu hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru viteza de 160 km/h (Coridorul Braşov - Arad prin CEF şi POIM sau Cluj - Episcopia Bihor prin PNRR) combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h.

Ministrul ungar al Construcţiilor şi Transporturilor, Janos Lazar, a declarat anul trecut la Cluj, că autorităţile de la Budapesta intenţionează să iniţieze negocieri cu Guvernul României pentru construirea unei căi ferate de mare viteză între Budapesta şi Cluj-Napoca. Lazar a subliniat că această investiţie ar contribui semnificativ la îmbunătăţirea cooperării bilaterale între Ungaria şi România. Conform ministrului, călătoria dintre Budapesta şi Cluj-Napoca ar putea fi redusă la doar trei ore şi jumătate cu un tren de mare viteză.

Referindu-se la o linie de mare viteză/viteză sporită, Bucureşti-Budapesta, Comisia Europeană avansase în 2021 termenul de finalizare 2040. În prezent, România deţine în continuare una dintre cele mai ineficiente reţele feroviare din Europa, având trenuri de călători cu o viteză medie de deplasare de doar 45 km/h în anul 2022.