Peste jumătate din companiile multinaţionale din toată lumea sunt de părere că autorităţile fiscale din ţările lor devin mai riguroase în privinţa controalelor fiscale, ca urmare a măsurilor din Planul Împotriva Erodării Bazei Impozabile şi a Relocării Artificiale a Profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS) iniţiat de Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (ODCE), conform unui studiu Deloitte.
De asemenea, două treimi din respondenţi spun că autorităţile fiscale colectează tot mai multe informaţii şi folosesc instrumente precum data analytics, în contextul avansului tehnologic din toată lumea. În acest sens, Marea Britanie conduce în rândul ţărilor europene (85%), urmată de Franţa (71%). Din 2014, Deloitte efectuează anual studiul ODCE Base Erosion and Profit Shifting în rândul managementului departamentelor financiare, pentru a analiza efectele implementării planului BEPS. Această a şasea ediţie a studiului a fost efectuată în 35 de ţări.
Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România a declarat: "Deşi România nu este membru ODCE, ne-am luat angajamentul faţă de iniţiativa BEPS şi am semnat un acord privind instrumentul multilateral, care abordează o parte din subiectele tratate în acţiunile BEPS. Această iniţiativă are deja efecte asupra companiilor multinaţionale care activează în ţara noastră. Ne aşteptăm ca legislaţia fiscală locală să fie ajustată ca urmare a iniţiativei BEPS şi, prin urmare, să se adapteze şi autorităţile fiscale locale. Cum toate acestea vor avea loc în România cu oarecare decalaj, deoarece instrumentul multilateral încă nu a fost ratificat, companiile multinaţionale pot profita de acest răgaz pentru a se pregăti".
De-a lungul anului 2018, ţările au continuat să implementeze recomandările BEPS în legislaţiile locale, subliniază studiul. Implicarea top managementului în strategiile fiscale ale organizaţiilor rămâne semnificativă. Însă, deşi 76% dintre membrii echipei de conducere sunt activ implicaţi în coordonarea şi dezvoltarea guvernanţei corporative fiscale, numai 23% dintre aceştia au pregătit sau au în plan să pregătească resurse suplimentare pentru departamentele lor fiscale.
Peste o treime dintre respondenţi spun că organizaţiile lor au implementat deja schimbări generate de BEPS în modelul operaţional sau intenţionează să o facă în 2019. "Efectul potenţial al iniţiativei BEPS nu trebuie subestimat, deoarece generează riscuri de reputaţie, financiare şi chiar operaţionale pentru subsidiarele din România ale companiilor multinaţionale", a comentat Dan Bădin.
Studiul din 2019 pune în discuţie pentru prima dată tema impozitării economiei digitale, în legătură cu care numai 43% din respondenţi spun că se aşteaptă la un consens global. Peste o treime din respondenţi sunt de părere că organizaţiile lor vor fi afectate dacă va fi introdus un impozit pe veniturile din servicii digitale în ţara în care acestea au sediul. "Şi România a analizat ideea unui impozit pe veniturile din servicii digitale. Aceasta nu a fost abandonată, legiuitorul probabil aşteaptă ca Uniunea Europeană să preia iniţiativa în această chestiune", a mai spus Dan Bădin.
Respondenţii subliniază şi lipsa unei coordonări transnaţionale, iar 61% dintre ei se aşteaptă la schimbări unilaterale în ţara lor, fără aliniere cu alte ţări, şi numai 21% se aşteaptă la o interpretare unitară a modificărilor asupra ghidului privind preţurile de transfer.
De asemenea, 71% din respondenţi sunt de părere că povara conformării fiscale va creşte semnificativ pentru corporaţii ca urmare a numărului mai mare de sedii permanente străine generate de implementarea recomandărilor BEPS. "Cel mai probabil, acest aspect va fi valabil şi în cazul României, de aceea le recomandăm companiilor multinaţionale care activează în ţara noastră să îşi reevalueze modelul de business ţinând cont de iniţiativa BEPS", a adăugat Dan Bădin.