STUDIU ERSTE ASSET MANAGEMENT: "Ultimii trei ani au adus schimbări majore în preferinţele investiţionale ale românilor"

• Trei din patru investitori români consideră în continuare că nu au suficiente informaţii despre soluţiile de investiţie, potrivit studiului • Unu din doi investitori români percep riscuri financiare mai mari datorate noului context geopolitic şi economic

Ultimii trei ani au adus schimbări majore în preferinţele investiţionale ale românilor, din ce în ce mai puţini fiind interesaţi de investiţii în proprietăţi imobiliare şi din ce în ce mai mulţi de produse de investiţii mai "sofisticate", potrivit unui studiu realizat de D&D Research şi Erste Asset Management, prezentat ieri în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit cercetării, care caută să arate ce fac românii cu surplusul lor financiar, preferinţa pentru fonduri investiţionale este în creştere chiar dacă 1 din 2 respondenţi consideră că nu au acces facil la informaţii despre soluţiile de investiţie. Studiul a chestionat 2.116 persoane care au folosit cel puţin un instrument de economisire/investiţie.

"Cercetarea arată creşterea apetitului investiţional pentru menţinerea stabilităţii financiare prin fonduri de investiţii (26%, +10% faţă de studiul similar din 2018), aur sau obiecte de valoare (23%, +11% faţă de 2018), prin diversificarea mijloacelor de economisire sau investire (23%, +12% faţă de 2018) sau prin investiţii în criptomonede (+15%). (...) (Studiul) scoate în evidenţă o creştere a apetitului investiţional al românilor, chiar dacă 1 din 2 participanţi la studiu percep riscuri mari sau foarte mari, asociate cu efectele locale ale crizei financiare, cu lipsa stabilităţii locului de muncă şi cu recesiunea internaţională în ansamblu. Aceste riscuri resimţite au determinat doar o uşoară creştere pe componenta de economisire prin păstrarea banilor într-un cont (44,2%, în creştere cu 3% faţă de 2018) sau în numerar, acasă (30%, în creştere cu 1%), în timp ce produsele de investiţii sunt din ce în ce mai apreciate atunci când vine vorba de menţinerea stabilităţii financiare", arată cercetarea de piaţă.

La rândul său, Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management, a declarat: "Studiul este un demers iniţiat (...) încă din 2016. Am decis să îl transformăm într-un exerciţiu de continuitate, reiterându-l în 2018 şi, recent, între finalul anului 2021 şi primul trimestru al lui 2022, perioadă marcată de tulburările economice şi sociale aduse de războiul din Ucraina, dar şi de accelerarea inflaţiei. Pentru noi, ca «asset manageri», este foarte important să înţelegem atât poza relaţiei cu surplusul financiar, cât şi evoluţia sa în timp. În plus, ştim că subiectul fondurilor de investiţii este unul mai dificil de abordat, însă datele din studiu ne arată semnale clare de progres şi de diversificare de portofoliu, ceea ce ne bucură".

Acesta a adăugat că românii sunt mai informaţi în ceea ce priveşte componenta de economisire şi investiţii a bugetului personal, mai sofisticaţi şi în general mai interesaţi de subiectul investiţiilor.

În ceea ce priveşte metodele preferate de păstrare a banilor, aproximativ 26% (faţă de 18,8% în 2018) dintre participanţii la studiu spun că şi-ar direcţiona surplusul de bani către fonduri de investiţii, în timp ce mai mult de jumătate (54%, -8,4% faţă de 2018) ar ţine banii într-un cont bancar. Studiul arată că în ultimii trei ani au pierdut teren modalităţile preferate pentru folosirea surplusului de bani, aşa cum erau plata ratei la un credit imobiliar (-12%), plata ratei la credit luat pentru investiţia într-o afacere (-8%), pensia privată (-4%).

Datele din cercetare, în ceea ce priveşte modalităţile de pregătire a situaţiei financiare după retragerea din viaţa profesională arată o migrare către instrumente investiţionale complexe:

- 31% preferă fondurile de investiţii, cu o creştere de 8% în preferinţe faţă de 2018;

- 26% aleg investiţii "mai sigure" precum aurul şi obligaţiunile de stat, în creştere cu 7% faţă de 2018;

- 24% optează pentru tipurile de asigurări care acoperă şi pensia, în creştere cu 11% faţă de 2018;

- 53% dintre respondenţi preferă economisirea într-un cont bancar, comparativ cu 56% în 2018, iar

- 38% aleg să investească în proprietăţi imobiliare, însă interesul pentru investiţiile în proprietăţi imobiliare a înregistrat cea mai mare scădere (-25%) faţă de rezultatele din 2018, când investiţiile imobiliare erau preferate de 63,6% dintre respondenţi.

• Experienţa şi consultanţa din partea experţilor, principalele criterii de selecţie pentru fondurile de investiţii

Din studiu reiese faptul că ideea de investiţie financiară a început să fie de interes pentru mai mulţi români, cu un accent deosebit pe nevoia de informare şi servicii financiare de calitate. Faţă de 2018, se constată un grad de cunoaştere mai mare în ceea ce priveşte diferenţele dintre produsele de economisire şi fondurile de investiţii, aproape jumătate dintre respondenţi considerând că fondurile de investiţii răspund nevoilor de protecţie financiară pe termen lung (50%) şi menţinerii stabilităţii traiului zilnic (47%). Totuşi, 82% consideră nu au suficiente informaţii despre fondurile de investiţii şi 56% consideră că nu au acces facil la astfel de informaţii.

Dacă 38% dintre respondenţi declară că nu se informează deloc despre ce presupun investiţiile în fonduri de investiţii, 34% dintre respondenţi declară că se informează apelând la consultanţii financiari, de regulă angajaţii băncilor cu care lucrează. Principalele motive menţionate de participanţii la studiu pentru care nu au plasat bani în fonduri de investiţii se referă la faptul că nu au avut suficienţi bani (37%), că aceste produse nu li se potrivesc (22%) sau că nu au avut suficiente informaţii pe această temă (18%).

Potrivit lui Dan Petre, coordonatorul studiului, a crescut de asemenea, în ultimii ani, disponibilitatea românilor de a investi în mod recurent sume mici, pe termen lung. Acesta a mai adăugat că randamentul istoric din imobiliare (aproximativ 7%) din România influenţează foarte puternic percepţia asupra randamentului în toate celelalte instrumente financiare.

La rândul său, Horia Braun Erdei, directorul Erste AM, a mai afirmat că perioada actuală de scădere din pieţele de capital reprezintă oportunităţi de acumulare pe termen lung pentru investitori.

"Există întotdeauna o relaţie inversă între randament şi preţuri (la obligaţiuni). Ca la orice bun şi serviciu, atunci când îl cumperi te interesează ca preţurile să fie mici. Situaţia actuală în care au crescut randamentele şi preţurile sunt mai mici, dacă eşti investitor şi te uiţi spre viitor, ar trebui să fie o veste bună defapt pentru că şansele de a obţine randamente mai mari sunt mult mai bune astăzi decât au fost acum 2-3 ani. Da, contextul este unul (complicat), în care şi datorită creşterii inflaţiei dobânzile s-au aliniat mai sus şi au contaminat piaţa de randamente atât în ceea ce priveşte obligaţiunile cât şi acţiunile - dar în special obligaţiunile -, dar privind înainte şi respectând orizontul de investiţii recomandat pentru fonduri şi care nu este unul pe 6 luni sau un 1 an ci în general mai lung... Aici este construcţia fundaţiei din care poţi obţine cel mai mult de la banii tăi pe termen lung. Cel mai important este să te uiţi în ce ai investit: adică care este expunerea ta, cine îţi datorează bani? Dacă este vorba de statul român, pentru că ai investit într-un fond care investeşte în titluri de stat, statul român dacă îşi onorează la scadenţă obligaţiile acest lucru se va vedea şi în preţurile obligaţiunile şi în randamentele fondurilor care au componentă de titluri de stat. Dacă investeşti în acţiuni uită-te în ce acţiuni ai investit: dacă vezi acolo companii mari precum Petrom, Banca Transilvania, BRD, Romgaz şi aşa mai departe şi ai încredere că acele companii nu vor da faliment sau nu vor avea probleme financiare mari... Din nou, gândeşte-te că, în timp, atâta vreme cât economia creşte şi companiile care constituie economia vor merge în acelaşi ritm. Şi economia creşte pe termen lung, în general are o tendinţă clară pe care o poţi vedea, dar există fluctuaţii în jurul acelei tendinţe. Câteodată creşterea este mai mică, avem şi recesiune, dar după aceea ne întoarcem la acea tendinţă pentru că acesta este progresul", spus directorul Erste Asset Management.