STUDIU EY: Sancţiunile ridicate nu reusesc să descurajeze corupţia

38% dintre executivii din 55 de ţări spun că practicile legate de corupţie sunt larg răspândite în mediul de afaceri, deşi autorităţile de reglementare şi agenţiile de aplicare a legii au impus penalităţi de peste 11 miliarde de dolari din 2012 până în prezent, arată un studiu publicat, astăzi, de EY, care subliniază că România este percepută cu un nivel mai scăzut al corupţiei faţă de anul trecut.

Studiul menţionează că nivelurile mitei şi ale corupţiei pe pieţele emergente sunt de două ori mai ridicate decât cele de pe pieţele dezvoltate. De asemenea, 20% dintre respondenţii cu vârsta până în 35 de ani ar fi dispuşi să ofere bani pentru a câştiga sau a păstra o afacere.

"Practicile legate de mită şi corupţie nu au mai înregistrat nicio o ameliorare la nivel global încă din 2012, în ciuda intensificării, fără precedent, a activităţii de investigare şi control şi a introducerii unor noi legi privind răspunderea penală a companiilor în această perioadă", se arată în studiul EY Global Fraud Survey.

Diferenţa dintre nivelurile de percepţie ale corupţiei dintre ţări rămâne semnificativă, 20% dintre respondenţii de pe pieţele dezvoltate indică faptul că mita şi corupţia se produc pe scară largă în afaceri, comparativ cu mai mult de jumătate (52%) dintre cei de pe pieţele emergente.

Conform rezultatelor sondajului, România este în prezent plasată sub media globală, cu 34%. Percepţia a scăzut de la 36% cât înregistra în sondajul de anul trecut, dar rezultatul este încă departe de media scorului ţărilor dezvoltate, de 20%, spun autorii studiului.

"Sondajul care a captat răspunsul participanţilor români de-a lungul ultimilor şase ani arată îmbunătăţiri vizibile ale percepţiei privind corupţia în ţară. România este un studiu de caz important pentru UE cu privire la modul în care măsurile instituţionale abordează corupţia", subliniază liderul Serviciului de Investigare a Fraudelor şi al Disputelor (FIDS) din EY România, Kenan Burcin Atakan.

Regiunile în care se consideră că riscurile de corupţie sunt ridicate, cu valori mai mari decât media globală, sunt Europa Centrală şi de Est (47%), Orientul Mijlociu (62%) şi America Latină (74%), în ciuda îmbunătăţirii legislaţiei anticorupţie şi a intensificării acţiunilor de combatere a acesteia în anumite ţări.

"Integritatea se află pe ordinea de zi a echipelor de conducere, iar 97% dintre respondenţi recunosc importanţa integrităţii organizaţiei lor. Cu toate acestea, se observă o discordanţă între intenţiile organizaţiilor şi comportamentul real", spun reprezentanţii EY.

13% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să ofere bani pentru a câştiga sau a păstra o afacere. Acest procent se ridică la 20% în rândul celor care au sub 35 de ani (unul din cinci respondenţi, comparativ cu unul din opt respondenţi cu vârsta peste 35 de ani).

22% dintre respondenţi consideră că a avea o conduită etică ţine de fiecare individ, în timp ce 41% spun că intră în responsabilitatea conducerii companiei.

În privinţa gestionării abaterilor, 78% dintre respondenţi au declarat că organizaţiile lor sancţionează aceste practici, însă doar 57% au auzit de cazuri în care anumiţi angajaţi au fost penalizaţi.

Un management eficient al implementării unor standarde etice trebuie să-i includă însă şi pe terţi, cei care acţionează în numele organizaţiei, potrivit raportului.

În prezent, analizarea afacerii unei terţe părţi nu pare să reprezinte o prioritate, doar 59% dintre respondenţi spun că au o abordare bazată pe identificarea riscurilor şi pe un proces de verificare a integrităţii în rândul terţilor.

La întrebarea în ce măsură companiile lor cunosc prevederile GDPR, 38% dintre respondenţii români au răspuns pozitiv.

Acest nivel de conştientizare se apropie de media globală de 40%, dar este mai scăzut decât media ţărilor dezvoltate şi a celor din Europa Centrală şi de Est, de 54%, respectiv 42%.

"Afacerile româneşti nu sunt încă pregătite să se conformeze cu prevederile GDPR. În timp ce instituţiile financiare şi companiile mari au luat măsuri pentru a se conforma noii legislaţii, întreprinderile locale ar trebui să îşi reconsidere punctul de vedere începând de astăzi, cu mai puţin de o lună înainte de punerea în aplicare", susţine Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România.

Ca urmare a digitalizării pieţei şi a dezvoltării tehnologice extrem de rapide, companiile continuă să se confrunte cu un număr tot mai mare de atacuri cibernetice, iniţiate fie de atacatori individuali, fie de reţele de crimă organizată şi de grupări teroriste. Atunci când se produc breşe de securitate, acestea pot avea un puternic impact asupra operaţiunilor, ceea ce ar putea duce la pierderi operaţionale mari şi la generarea unor riscuri semnificative din perspectiva conformităţii cu prevederile GDPR.

Participanţii la sondaj sunt de părere că atacurile cibernetice reprezintă al doilea cel mai mare risc pentru afaceri după mediul macroeconomic, cu 38% răspunsuri pozitive.

Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România, evidenţiază faptul că "digitalizarea pieţei, combinată cu investiţiile scăzute în securitatea informatică, pot expune companiile la pierderi semnificative rezultate din activităţi frauduloase".