STUDIU IPSOS LA NIVEL GLOBAL:  Care sunt cele mai apreciate măsuri pentru a combate schimbările climatice

În perioada 6-18 noiembrie 2022 are loc în Egipt cea de-a 27-a Conferinţă a ONU privind schimbările climatice (COP27), conform unui comunicat remis redacţiei. În acest context, un nou studiu global desfăşurat de Ipsos în rândul a peste 22.500 de cetăţeni din 34 de ţări (inclusiv România) a analizat nivelul de sprijin al populaţiei faţă de măsurile menite să atenueze impactul schimbările climatice. Potrivit majorităţii respondenţilor, acordarea de subvenţii pentru tehnologii sustenabile, aplicarea unor preţuri diferenţiate în funcţie de impactul asupra mediului şi alte stimulente sunt măsuri mai apreciate prin comparaţie cu taxarea sau limitarea opţiunilor.

Potrivit sursei citate, măsura susţinută de cea mai mare parte a cetăţenilor (68% la nivel global) implică alocarea din bugetul de stat a unor stimulente care să facă tehnologiile ecologice mai ieftine (de exemplu, panouri fotovoltaice sau vehicule electrice). În România, nivelul de suport la acest capitol ajunge la 74% (în special în rândul persoanelor peste 50 de ani - 81%). În prezent, în oraşele mari din România există deja câteva iniţiative în acest sens - de exemplu, în Bucureşti au gratuitate la parcare vehiculele hibrid, iar la Timişoara, doar cele full electric.

6 din 10 cetăţeni - atât la nivel global (59%), cât şi în România (63%) - se declară în favoarea preţurilor diferenţiate, astfel încât produsele prietenoase cu mediul să fie mai ieftine, iar cele care dăunează mediului, respectiv mai scumpe. Ţările care înregistrează cel mai ridicat nivel de sprijin faţă de această măsură sunt Indonezia (74%), Mexic (72%), Columbia şi Chile (71%, fiecare).

La paritate se află şi acordarea unor stimulente pentru investiţii în produse şi servicii financiare "verzi" - atât în România, cât şi la nivel global. Această politică este susţinută de o pondere mai redusă a populaţiei în unele ţări europene (Germania sau Suedia, cu 41% fiecare), SUA (48%) sau Canada (48%).

Acordarea unui spaţiu mai mare pentru pietoni şi biciclişti, în detrimentul autovehiculelor reprezintă a patra cea mai susţinută măsură la nivel mondial (49%). La acest capitol, România ocupă locul 8 din cele 34 de ţări participante la studiu (58% nivel de susţinere în rândul conaţionalilor noştri), subliniază sursa citată.

Cu privire la interzicerea accesului în zonele centrale ale oraşelor pentru vehiculele pe bază de benzină şi motorină, pentru a crea zone fără vehicule, România depăşeşte cu mult media globală (49% faţă de 37% nivel de susţinere), clasându-se pe locul al treilea, după India şi Turcia. Susţinerea faţă de această măsură este semnificativ mai mare în rândul românilor cu vârste peste 50 de ani (55%).

4 din 10 cetăţeni ai lumii susţin politici care ar impune creşterea taxelor pentru mijloacele de transport care sunt mai dăunătoare pentru mediu (de exemplu, avioane, vehicule diesel) sau obligativitatea ca toţi comercianţii de produse alimentare să ofere alternative vegane. Nivelul de suport exprimat în România faţă de aceste măsuri nu diferă mult faţă de media globală.

Cele mai nepopulare măsuri pentru contracararea schimbărilor climatice sunt cele care implică creşterea taxelor pentru carne roşie şi lactate, respectiv sursele de energie neregenerabilă (cum ar fi gaze şi petrol pentru încălzire şi gătit). În plină criză energetică, 42% dintre cetăţenii lumii, respectiv 50% dintre români resping creşterea taxelor pentru sursele de energie neregenerabilă - mai ales că aproape jumătate dintre gospodăriile din România se bazează pe gaz natural sau sisteme de încălzire centralizată, conform "Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050'. 4 din 10 respondenţi, atât la nivel global cât şi în ţara noastră, nu susţin creşterea preţurilor la carne roşie şi lactate.

Conform unui alt studiu global realizat de Ipsos cu ocazia Zilei Pământului 2022, lipsa de implicare a cetăţenilor cu privire la schimbarea comportamentelor pentru a reduce amprenta de carbon este generată de o lipsă de înţelegere, mai degrabă decât de lipsa intenţiei de schimbare. Acest lucru indică necesitatea unei mai bune educări a publicului larg, subliniază sursa citată.

Atât la nivel global (59%) cât şi în România (62%) există un consens referitor la responsabilitatea guvernelor naţionale de a informa şi educa populaţia cu privire la combaterea schimbărilor climatice. 4 din 10 cetăţeni (43% - atât global, cât şi în ţara noastră) consideră că această răspundere aparţine mai degrabă autorităţilor locale, în timp ce 1 din 3 (34% - atât global, cât şi în România) consideră că presa ar trebui să îşi asume acest rol.

Comparativ cu media globală, românii încredinţează într-o mai mare măsură responsabilitatea educării populaţiei cu privire la schimbările climatice către şcoli (31% faţă de 24% pe plan global), grupuri de activişti şi cei care desfăşoară campanii ecologice (26% faţă de 19%), în timp ce firmele sunt văzute într-o mult mai mică măsură că având o responsabilitate în acest domeniu (10% faţă de 20%, la nivel internaţional). Oamenii de ştiinţă au şi ei un rol important, în viziunea participanţilor la studiu (31% în România, la paritate cu şcolile).

În China (68%) sau Columbia (53%), autorităţile locale sunt percepute ca având principala responsabilitate. În Peru (58%), cetăţenii văd presa ca actorul esenţial pentru educarea publicului cu privire la schimbările climatice. Oamenii de ştiinţă se situează pe locul al patrulea în clasamentul global al responsabilităţii (27%), însă apar pe locul al doilea în Canada (40%), Marea Britanie (35%) sau Franţa (33%). Spania iese în evidenţă prin ce mai mare pondere a cetăţenilor care alocă şcolilor responsabilitatea educării publicului (37%, faţă de media globală de 24%).

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 26 august - 9 septembrie 2022, în 34 de ţări. Eşantionul a inclus un număr total de 22.528 persoane cu vârste cuprinse între 18-74 de ani în Statele Unite, Canada, Irlanda, Israel, Malaezia, Africa de Sud şi Turcia, 20-74 în Thailanda, 21-74 ani în Indonezia şi Singapore respectiv 16-74 ani în celelalte ţări (inclusiv România).

Mărimea eşantionului este de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de ţară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3.5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv +/- 5.0% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%, se menţionează în comunicat.