STUDIU KRUK:  64% dintre români sunt îngrijoraţi că au cheltuieli mai mari decât veniturile

Compania de recuperare a creanţelor KRUK avea în administrare, la finalul lunii septembrie 2015, peste 1 milion de cazuri, cu o valoare nominală totală de 8,6 miliarde lei - creanţe de recuperat, a declarat ieri Tomasz Ignaczak, director KRUK România. Din numărul total de creanţe, 96% aparţineau persoanelor fizice, la o valoare totală de 7,3 miliarde RON, a mai spus oficialul KRUK.

Totodată, domnia sa a afirmat că cele mai multe creanţe de recuperat ale persoanelor fizice provin din Muntenia (328.359 de cazuri, ce reprezintă 35% din total), iar Transilvania se află pe "locul" secund, cu 298.855 cazuri (32%). Dobrogea este regiunea care prezintă cel mai mic număr de creanţe (42.434), reprezentând 5% din total. Tomasz Ignaczak a mai precizat: "Persoanele fizice din regiunea Muntenia înregistrează cea mai mare valoare totală a creanţelor de 2.885 milioane RON (40% din total); regiunea Transilvaniei se află pe locul al doilea, cu o valoare nominală de 2.114 milioane RON (29% din total). Dobrogea înregistrează o valoare a creanţelor de 456 milioane RON (6% din total). Vârsta medie a persoanelor fizice din portofoliul grupului era, la sfârşitul trimestrului al treilea al anului în curs, de 44 de ani. 61% dintre clienţi sunt bărbaţi".

• Aurora Liiceanu: "Banii găsiţi pe stradă sunt un fel de verişori primari cu cerşetoria"

Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător, a prezentat în cadrul evenimentului, rezultatele unei cercetări internaţionale cu tema "De ce unii oameni reuşesc să-şi plătească datoriile şi alţii nu?"

La studiu au participat 800 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, majoritatea din mediul rural. Percepţia oamenilor, potrivit doamnei Liiceanu, a fost una pozitivă - ei gândesc că se descurcă să-şi plătească datoriile, au slujbe stabile, chiar dacă salariile nu sunt foarte mari.

Potrivit studiului, 69% dintre oameni se împrumută. Doamna Liiceanu a comentat: "De unde împrumută? Drumul mai scurt duce întotdeauna la familie. Părinţii nu îţi taie lumina că nu ai dat banii la timp. Totodată, 97% dintre respondenţi consideră că exisă o relaţie între datorie şi onoare, că o datorie trebuie plătită. Majoritatea lor nu întârzie mai mult de o lună, două cu plata datoriei".

Respondenţii au afirmat că sunt determinaţi în a-şi atinge scopurile, aceştia sunt sociabili, optimişti şi bine organizaţi. O treime dintre aceştia nu au împrumutat niciodată bani, iar cei care au făcut-o s-au îndatorat la oameni foarte apropiaţi lor, mai ales la membrii familiei.

Ca şi tipuri de personalitate, Aurora Liiceanu a identificat în primul rând optimiştii vivace, adică cei ce păstrează un ton pozitiv despre viaţă şi care consideră că până la urmă o să se descurce. Aceşti oameni sunt căsătoriţi, cu stabilitate financiară, cu copii şi au o bună poziţie în modul în care îşi construiesc viaţa.

A doua categorie sunt sociabilii organizatori, mai stabili ca vârstă, în plină maturitate, care lasă în spate un trecut ce le dă o anumită încredere pentru viaţă, cu un nivel educaţional mediu sau superior. Următoarea categorie se referă la fericiţii temperaţi, reprezentaţi de tineri încrezători, îndrăzneţi sau activi în raport cu tentaţiile vieţii. Scepticul îngrijorat reprezintă un alt tip de personalitate, recunoscută printr-un nivel scăzut de educaţie şi venit personal mic.

Naiva nostimă este ultima categorie, reprezentată de femeile care aleargă de colo-colo, pentru a le merge bine. Sunt dispuse să vadă viaţa în roz, nu îşi fac planuri şi au o spontaneitate teribilă.

Iuliana Tudor, gazda emisiunii "O dată-n viaţă", a prezentat importanţa planificării bugetare în cadrul familiei, adăugând: "Mi se pare interesant că se doreşte o educare şi o infomare a oamenilor. Ştim cu toţii că puterea exemplului funcţionează, iar în România oamenii nu sunt obişnuiţi să planifice nimic şi putem spune acest lucru şi la adresa celor ce ne conduc. Banii pe care îi ai trebuie să fie aceia care să îţi ajungă. Societatea modernă ne îndeamnă la consum, dar trebuie să ne limităm la ce avem nevoie - asta înseamnă educaţie! A avea datorii înseamnă emoţii. Datoria nu e un subiect despre care să vorbeşti lejer şi de aceea trebuie să se vadă nişte schimbări".

Cercetarea internaţională s-a desfăşurat luna trecută şi s-a implementat, la cererea companiei KRUK, în cinci ţări: Polonia, Cehia, Slovacia, Germania şi România.

Iwona Stomska, membru al Consiliului de Administraţie al KRUK şi directorul ariei de marketing şi relaţii publice, a spus: "Studiile sociologice ne arată că, deşi suntem membrii aceleiaşi mari familii europene, fiecare dintre noi rămânem, totuşi, diferiţi: polonezi (69%) şi germanii (64%) par cei mai înclinaţi să se gândească la urmări dacă au datorii şi capabili să se abţină de la a cumpăra ce îşi doresc, când sunt puşi în faţa unor oferte de preţ speciale. În România, 40% ar împrumuta bani de la un prieten şi nu ar lăsa oferta specială să treacă pe lângă ei. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care 64% dintre români sunt îngrijoraţi că au cheltuieli mai mari decât veniturile".