English
România traversează o perioadă de instabilitate politică şi socială, marcată de alegeri fără o majoritate clară, anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale şi suspiciuni de interferenţe externe. Conform unui studiu realizat de MKOR (4-7 decembrie 2024) pe 1.100 de respondenţi, societatea românească este polarizată, cu un nivel ridicat de pesimism, izolaţionism şi căutarea de soluţii radicale pentru problemele curente.
Pesimism în creştere, încredere în scădere
Aproape 68-69% dintre români sunt pesimişti în legătură cu situaţia actuală a ţării, în creştere cu 10% faţă de mijlocul anului. Instabilitatea politică, lipsa unei majorităţi parlamentare coerente şi anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale au sporit neîncrederea în partide, Parlament şi Guvern. Deşi Parlamentul a înregistrat o uşoară creştere a încrederii faţă de anul trecut, nivelul rămâne scăzut, iar partidele şi Guvernul continuă să aibă un grad de credibilitate minim.
Corupţia se afirmă ca principala problemă a ţării (60%), devansând preocupările legate de inflaţie şi taxe, care, deşi rămân ridicate, încep să fie percepute drept parte din "normalul" cotidian. În paralel, incertitudinea privind viitorul, potenţialele tensiuni externe şi retorica naţionalistă a unor candidaţi au condus la creşterea cu 10% a îngrijorării legate de război, ajungând la 29%.
Profilul votantului: Călin Georgescu vs. Elena Lasconi
Datele arată diferenţe semnificative între susţinătorii celor doi candidaţi calificaţi iniţial în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Elena Lasconi, candidata USR, a atras susţinători din segmente sociale cu un nivel mai ridicat de încredere în valorile europene şi democratice, provenind în mare parte din mediul urban, cu studii superioare, venituri mai ridicate şi o preferinţă pentru transparenţă, competenţă şi soluţii democratice. Deşi aceşti alegători sunt sceptici faţă de clasa politică, ei susţin un parcurs european al ţării şi resping discursurile izolaţioniste sau extremiste. În schimb, Călin Georgescu a reuşit să mobilizeze mai ales categorii vulnerabile.
De cealaltă parte, votanţii lui Călin Georgescu:
Predomină segmente vulnerabile, cu studii medii sau elementare, venituri mici (sub 3000 de lei) şi provenind din regiuni mai sărace (Sud, Sud-Est, Nord-Est).
Mulţi dintre aceşti susţinători sunt inactivi pe piaţa muncii (pensionari, persoane asistate social, elevi/studenţi) şi resimt în mod acut lipsa de oportunităţi.
Manifestă un grad crescut de pesimism faţă de situaţia curentă, însă paradoxal, sunt puţin mai optimişti privind viitorul decât votanţii contracandidatei. Aceştia aspiră la o resetare profundă a sistemului politic (38% dintre ei menţionează explicit acest motiv) şi îl percep pe Georgescu drept un lider cu experienţă şi competenţă (27%).
În absenţa încrederii în instituţii - partide, Guvern, Parlament, justiţie, administraţie publică, companii private, presă, bănci sau chiar alţi oameni - votanţii lui Georgescu se remarcă printr-un nivel substanţial mai ridicat de încredere în Biserică. Este practic singura instituţie în care aceştia cred cu adevărat, chiar mai mult decât în alţi oameni, indicând o orientare spre valorile tradiţionale ca ultim refugiu în faţa unui peisaj instituţional perceput ca fiind corupt, ineficient şi ostil.
Percepţia economică şi nivelul de informare
Din punct de vedere economic, numai 18% dintre români consideră că situaţia financiară a familiei lor s-a îmbunătăţit faţă de anul trecut, o cifră uşor peste 15% din Q4 2023, dar sub 27% din vară.
Deşi situaţia rămâne dificilă, unii respondenţi spun că pot începe să economisească sau să achiziţioneze produse mai dorite, iar numărul celor care îşi acoperă doar cheltuielile de bază scade uşor. Românii par să se fi obişnuit cu inflaţia, iar percepţia privind taxele şi impozitele este mai puţin alarmantă decât în anii precedenţi.
Totuşi, nivelul de cunoaştere a progreselor economice ale României după aderarea la UE rămâne redus, în special în rândul votanţilor lui Călin Georgescu. Doar 1 din 5 dintre aceştia cunoaşte afirmaţii-cheie precum:
>Creşterea salariului mediu de la sub 100 EUR în 2000 la 1050 EUR în prezent, un nivel comparabil cu Ungaria şi Grecia.
>Beneficiul a peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit la crearea de locuri de muncă, infrastructură, educaţie şi sănătate.
>Dublarea puterii de cumpărare în termeni reali, ajustată cu inflaţia, reflectând o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai.
>Scopul cercetării a fost, printre altele, să crească gradul de conştientizare în rândul votanţilor nehotărâţi asupra bunăstării aduse de integrarea în UE şi de valorile democratice.
>Comunicarea acestor date este esenţială pentru a contrabalansa discursurile izolaţioniste şi a oferi un context mai echilibrat asupra evoluţiei economice şi sociale a României.
Avertisment privind deriva izolaţionistă
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, atrage atenţia asupra riscurilor:
"Creşterea susţinerii pentru candidaţi cu un discurs izolaţionist şi extrem pare să fie strâns legată de lipsa de încredere în instituţii. Când valorile democratice sunt puse sub semnul întrebării, iar partidele şi guvernarea sunt privite cu suspiciune, alegătorii, în special cei mai vulnerabili, pot fi uşor atraşi de mesaje radicale. Pe termen lung, această direcţie poate submina dezvoltarea României, atât pe plan intern, cât şi în relaţia cu Uniunea Europeană."
Context şi metodologie
Cercetarea a fost efectuată de agenţia independentă de cercetare a pieţei MKOR, în perioada 4-7 decembrie 2024, în zile cheie pentru pregătirea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, surprinzând sentimentul public chiar în timp ce tensiunile au fost la cote maxime, inclusiv odată cu anularea turului 2 al alegerilor prezidenţiale.
Studiul a fost derulat pe un eşantion de 1100 de respondenţi, reprezentativ la nivel naţional (nivel încredere 95%, marjă de eroare ±3%). Datele au fost colectate prin metoda CAWI, interpretând percepţiile respondenţilor în lumina contextului politic şi social actual.
Concluzii
Într-o perioadă de tranziţie politică şi socială, România se confruntă cu un amestec de pesimism, retorică izolaţionistă (suveranistă) şi incertitudine economică. Încrederea scăzută în instituţii, polarizarea socială şi nivelul redus de informare cu privire la evoluţiile economice şi sociale reale impun o atitudine de precauţie. Capacitatea societăţii şi a clasei politice de a recâştiga încrederea publicului, de a promova valorile democratice şi parcursul european, şi de a comunica mai eficient progresele realizate va fi esenţială pentru asigurarea unui parcurs stabil şi prosper al României.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Care nivel de trai ?
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2024, 11:35)
Care nivel de trai ? Pentru 6 milioane de romani veniturile sunt sub 3500 lei net pe luna, grosul avand in jur de 2700 lei pe luna net...
Asta-i nivel de trai... Nu mai mancati rahat !
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2024, 11:43)
Daca nu aveam comunism, azi eram si noi ca nemtii, francezii, italienii sau englezii.
1.2. Eram pe drku (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2024, 13:31)
Eram pe drku..! Ca exporta Romania in comunism si cat exporta acum?
Cat erau datoriile atunci si cat sunt acum ? Ce s-a facut de toti acei bani ??
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2024, 15:38)
Asta e pe hartie, in realitate au minim pe economie si sunt platiti toti la negru - de micii intreprinzatori romani care nu vor sa plateasca taxe. Si voi bateti ca idiotii in multinationale.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2024, 15:40)
Care bani? Aia imprumutati sunt in salariile bugetarilor si in pensii. Daca nu le-ar fi marit ai fi urlat ca sunt saraci multi.
2. minciuni
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2024, 15:30)
Treaba asta cu venitul mediu si nivelul de trai este o minciuna nesustenabila. S-a realizat pe datorii de 180 miliarde de euro, plecarea-pierderea a jumatate din populatia activa, adica vreo 5 milioane, care au trimis acasa in 25 de ani cam 5-10 miliarde anual 175 miliarde in total si vanzare de resurse printre care o treime din suprafata agricola, treimea cea mai buna calitativ. Acum vine nota de plata.