STUDIU:  Obiectivul Comisie Europene de a avea 100 de oraşe inteligente şi neutre climatic până în 2030 riscă să nu fie atins

Un nou studiu al Vodafone arată că vor fi necesare măsuri urgente referitoare la politicile care trebuie puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea misiunii Comisiei Europene de a avea 100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030, conform unui comunicat remis redacţiei. Între acestea se numără o finanţare adecvată, crearea de grupuri de lucru şi asigurarea unei conectivităţi de înaltă calitate.

Potrivit sursei citate, în cadrul unui studiu derulat în 10 ţări europene, inclusiv România, comandat de Vodafone şi realizat de Opinion Matters - "Pregătiţi pentru oraşele viitorului: Cum poate accelera tehnologia schimbarea de durată (Fit for the Future Cities: How technology can accelerate sustainable change)", au fost chestionaţi 550 de experţi în tehnologie şi inovaţie pentru oraşe, pentru a identifica rata de adopţie a soluţiilor pentru oraşe inteligente, oportunităţile şi blocajele.

Studiul indică un nivel crescut de sprijin pentru dezvoltarea oraşelor inteligente în Europa:

• 75% dintre românii chestionaţi au spus că ţara lor şi-a început deja parcursul de transformare digitală către oraşe inteligente;

• 60% au considerat că soluţiile de tip smart city sunt apreciate de autorităţile locale din România;

• 7 din 10 oraşe europene analizate intenţionează să investească în soluţii inteligente în viitor, mai mult de jumătate (52%) plănuind să cheltuiască între 2-10 milioane de euro în următorii trei ani.

Chiar dacă cele 10 ţări se află în faze diferite de implementare a planurilor referitoare la oraşele inteligente, experţii au evidenţiat o "fragmentare a responsabilităţilor". Aceasta înseamnă că depăşirea obstacolelor necesită adesea intervenţii la diferite niveluri administrativ-teritoriale şi depăşirea provocării unei coordonări complexe multi-organizaţionale între consiliile locale, guverne şi organisme interguvernamentale, precum Uniunea Europeană.

Experţii au considerat că principalele bariere în calea implementării oraşelor inteligente includ:

• lipsa de fonduri;

• legislaţia;

• infrastructura;

• problemele legate de confidenţialitate şi siguranţă;

• complexitatea procedurilor de achiziţie;

• lipsa strategiei şi a competenţelor digitale.

Joakim Reiter, Chief External Affairs Officer al Vodafone Group, a declarat: "Oraşele inteligente joacă un rol esenţial în Europa, având capacitatea de a se adapta celor mai mari provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi criza energetică în curs. În contextul în care trei sferturi dintre cetăţenii UE trăiesc în oraşe, oraşele reprezentând 78% din consumul de energie din lume, trebuie să investim în soluţii digitale capabile să reducă consumul general de energie şi dependenţa de sursele bazate pe combustibili fosili. Dacă toate părţile interesate din sectoarele public şi privat se pot alia pentru a prioritiza dezvoltarea de tehnologii inovatoare, a infrastructurii adecvate şi a competenţelor digitale, putem face faţă provocărilor Europei în materie de mobilitate, digitalizare şi eficienţă energetică."

Vinod Kumar, Chief Executive Officer, Vodafone Business, a declarat: "Vodafone are parteneriate cu autorităţile municipale din UE unde soluţiile companiei sunt deja utilizate, precum contorizarea inteligentă pentru monitorizarea consumului de energie şi SIM-urile folosite pentru a ajuta şoferii din serviciile publice de transport să reducă costurile de combustibil şi emisiile, schimbând modul în care conduc. Acum, mai mult ca niciodată, în contextul crizei energiei şi al creşterii cheltuielilor zilnice, factorii de decizie nu ar trebui să aştepte "momentul ideal" sau "soluţia perfectă". Ar trebui să înceapă procesul de digitalizare astăzi, chiar dacă presupune paşi mici. Acum este momentul şi Vodafone este pregătită să ajute guvernele şi societatea să abordeze aceste provocări pe termen imediat, mediu şi lung."

Raportul identifică cinci stadii de adopţie a oraşelor inteligente, în România acestea încadrându-se în aceeaşi proporţie (35%) în categoriile "New Explorer" şi "Pathfinder". "New Explorer" se referă la oraşele care încep să-şi alinieze priorităţile politice la progresele digitale. Prin urmare, sunt dornice să îşi înceapă parcursul şi să adopte soluţii inteligente. "Pathfinder" se referă la oraşele care au implementat deja câteva soluţii tehnologice, dar nu au o strategie clară şi sunt marcate de anumite dezechilibre între clustere. Dintre oraşele româneşti luate în calcul pentru analiză niciunul nu a fost considerat "Front-Runner", categorie care include oraşele mature tehnologic, dornice să investească în soluţii inovatoare, subliniază sursa citată.

Potrivit rezultatelor DESI, România se situează pe ultimul loc la indicatorii referitori la serviciile publice digitale şi la competenţele digitale. Acestea sunt cele două componente importante pentru a sprijini adoptarea şi promovarea soluţiilor pentru oraşe inteligente.

Acest raport identifică domeniile-cheie în care anumite politici ar putea accelera adoptarea oraşelor inteligente în Europa şi recomandă patru acţiuni specifice:

1.Asigurarea unei finanţări adecvate, atât prin investiţii publice, cât şi private, şi sprijin acordat oraşelor pentru accesarea acestora.

2.Dezvoltarea planurilor pentru oraşe inteligente, prin încurajarea creării de grupuri de lucru. Grupurile operative ar trebui să împărtăşească exemple de bune practici, precum cele cu privire la modul de partajare a datelor şi să dezvolte cadre propice pentru măsurarea eficienţei şi impactului soluţiilor smart city. Grupurile operative pot oferi, de asemenea, recomandări despre cum să dezvolte şi să respecte cadrele legale care au impact asupra implementării oraşelor inteligente, cum ar fi securitatea cibernetică.

3.Îmbunătăţirea abilităţilor digitale atât pentru forţa de muncă implicată în selectarea şi implementarea de soluţii pentru oraşe inteligente, cât şi pentru cetăţenii care vor utiliza serviciile pe care le sprijină aceste soluţii.

4.Conectivitate de înaltă calitate disponibilă şi accesibilă tuturor, deoarece acesta este catalizatorul pentru dezvoltarea de succes a unui oraş inteligent, se menţionează în comunicat.