English
Încetinirea semnificativă a creşterii economice globale, pe care o vedem astăzi, ne aminteşte să nu pierdem din vedere importanţa productivităţii, conform unui comunicat remis redacţiei. Dificultăţile economice în creştere afectează majoritatea oamenilor de la nivel global, însă au un impact chiar şi mai mare asupra populaţiilor vulnerabile din ţările cu venituri mici. Potrivit FMI, dificultăţile de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi creşterea preţurilor mărfurilor (fenomen influenţat şi de contextul socio-economic şi politic, generat de conflictul din Ucraina) ar putea duce la o inflaţie de 5,7% în economiile dezvoltate şi de 8,7% în cazul pieţelor emergente şi în curs de dezvoltare, în anul 2022 (sau poate chiar la valori mai mari, un exemplu în acest sens fiind chiar România, unde rata inflaţiei în luna iunie a anului curent, comparativ cu iunie 2021, este de 15,1%).
Potrivit sursei citate, prin definiţie, productivitatea vizează utilizarea eficientă a resurselor în producerea de bunuri şi furnizarea de servicii. O creştere a nivelului de productivitate ne permite, aşadar, fie să producem mai mult cu aceleaşi resurse, fie să menţinem nivelul producţiei, utilizând mai puţine resurse. Astfel, în viitor, va deveni tot mai important ca statele să îşi îndrepte atenţia spre politicile de creştere incluzivă, creând oportunităţi la toate nivelurile societăţii, pentru întreaga populaţie. Însă, în lipsa unor câştiguri în materie de productivitate, acestea (oportunităţile care pot determina creşterea nivelului de trai) vor fi limitate.
Un studiu recent, realizat cu sprijinul Ericsson, la nivelul a 116 ţări de la nivel global, analizează asocierea istorică dintre productivitatea muncii şi viteza serviciilor mobile în bandă largă. Rezultatele, publicate în lucrarea intitulată "Impactul economic serviciilor mobile în bandă largă mai rapide", arată o creştere puternică a productivităţii în economia naţională a fiecărui stat analizat, datorită implementării reţelelor mobile în bandă largă mai rapide. Odată cuantificată, o creştere de 10% a vitezei serviciilor mobile în bandă largă s-ar corela cu o creştere de 0,2% a productivităţii muncii.
Statele incluse în cercetare au niveluri diferite de dezvoltare economică, iar eşantionul a fost împărţit în 2 categorii - ţări cu venituri mari şi ţări cu venituri mici - pe baza clasificărilor Băncii Mondiale. Acestea sunt clasificate în funcţie de venitul naţional brut (Gross National Income - GNI): statele cu venituri mici au un venit naţional brut de 4.095 USD sau mai mic, în timp ce statele cu venituri mari înregistrează o valoare de 4.096 USD sau mai mult. De asemenea, cercetătorii au avut în vedere şi apartenenţa la OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) a ţărilor analizate. Ca urmare a acestei divizări s-a dovedit faptul că ţările care nu fac parte din OECD şi statele care au venituri mici beneficiază mai mult de investiţiile în serviciile mobile în bandă largă deoarece anterior nu au putut aloca investiţii majore în dezvoltarea infrastructurii de servicii fixe.
Studiul arată, aşadar, că serviciile mobile în bandă largă de mare viteză sunt strâns legate de creşterea nivelului de productivitate. Astfel de investiţii pot impulsiona creşterea continuă a productivităţii în multe dintre statele de la nivel global aflate în curs de dezvoltare. Mai mult, odată cu implementarea la nivel global a tehnologiei 5G, atât viteza de downlink, cât şi cea de uplink în reţelele mobile vor creşte considerabil. Alături de alte beneficii - precum rezistenţa şi capacitatea sporite sau eficienţa energetică îmbunătăţită - acestea alcătuiesc o nouă platformă pentru inovare care să susţină creşterea economică la nivel global.
Studiul include şi se bazează pe datele furnizate de platforma Speedtest Intelligence, realizată de compania Ookla, acestea fiind, mai apoi, procesate de Ericsson, se menţionează în comunicat.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
