STUDIU Reţelele sociale, reţeta consumatului de timp pe baza nivelului de satisfacţie

Comportamentul utilizatorilor în cadrul reţelelor sociale stârneşte interesul cercetătorilor din toate colţurile lumii. Cu cât reţelele devin mai mari, cu atât oamenii sunt mai atraşi de acestea, iar observatul şi postatul consumă, braţ la braţ tot mai mult din timpul utilizatorilor.

Un grup de cercetători al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a publicat recent studiul: "Comportamentul utilizatorilor în cadrul reţelelor sociale: relaţiile dintre activităţile sociale, importanţă şi satis­facţie" în revista ştiinţifică Symmetry. Potrivit UBB: "Obiectivul principal al studiului a fost investigarea relaţiilor dintre activităţile online ale utilizatorilor (spre exemplu vizualizarea a ceea ce au postat prietenii, postarea de conţinut, comentarea fotografiilor sau postărilor altor utilizatori, primirea noutăţilor/actualizărilor de la diferite pagini favorite şi conversaţii pe chat cu diferite persoane), intensitatea utilizării (numărul de prieteni sau ore petrecute pe site-urile de socializare) anumitor reţele sociale specifice (ex.: Facebook, Instagram, Twitter, LinkedIn sau YouTube), respectiv importanţa şi nivelul de satisfacţie.

Rezultatele studiului relevă faptul că activităţile cele mai populare şi consumatoare de timp, pe care utilizatorii le desfăşoară în cadrul site-urilor de socializare, sunt conversaţiile cu ceilalţi utilizatori şi recepţionarea reacţiilor şi alertelor la conţinutul postat/invitaţii sau pagini de interes, fără a exista însă diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi.

Pe măsură ce utilizatorii petrec mai mult timp uitându-se la postările prietenilor lor, cu atât petrec mai mult timp postând lucruri şi adăugând comentarii la postările publicate de alte persoane.

Pe de altă parte, pe măsură ce utilizatorii petrec mai mult timp primind actualizări şi noutăţi de la paginile favorite, cu atât petrec mai mult timp vorbind cu ceilalţi. Prezentul studiu validează ipoteza că activităţile sociale cresc nivelul de satisfacţie şi, prin urmare, că există o legătură directă între numărul de postări şi comentarii şi nivelul de satisfacţie.

De asemenea, conform cercetării, activităţile publice pe reţelele sociale afectează pozitiv satisfacţia resimţită în cadrul reţelelor sociale, în timp ce activităţile private au o relaţie directă negativă în raport cu importanţa reţelelor sociale. Paradoxal, în urma analizei corelaţiei dintre importanţă şi satisfacţie, s-a dovedit că există o legătură inversă şi semnificativă între acestea două. Prin urmare, dacă importanţa site-urilor de socializare creşte, satisfacţia scade. Cu alte cuvinte, cu cât este mai mare importanţa, cu atât este mai mare nivelul de nemulţumire experimentat de utilizatori."

Conform cercetătorilor UBB, reţelele sociale au devenit parte integrantă în traiul cotidian datorită caracteristicilor de comunicare ce permit atât interacţiunea interpersonală online, cât şi posibilitatea de a purta conversaţii cu persoane care împărtăşesc aceleaşi interese. În plus, reţelele sociale au permis utilizatorilor să fie conectaţi în permanenţă cu prietenii, personalităţile favorite, să fie la curent cu cele mai relevante informaţii fără să mai fie nevoie să le caute în mod explicit, respectiv să se angajeze în crearea de conţinut. Având în vedere impactul tot mai ridicat pe care îl are utilizarea reţelelor sociale online asupra vieţii noastre, în special în rândul tinerilor, cercetătorii consideră că este important să recunoaştem faptul că acestea contribuie la modelarea convingerilor indivizilor şi la construirea identităţii de sine.