70% dintre români declară că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR. Dacă în noiembrie 2023, o treime dintre români (36%) intenţionau să returneze parţial ambalajele, în prezent 19% au adoptat acest comportament ocazional, conform rezultatelor unui studiu realizat de Reveal Marketing Research.
În funcţie de carcateristicile demografice, reprezentanţii Generaţiei Z, cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, sunt cei care returnează într-o proporţie semnificativ mai mică ambalajele marcate cu SGR de fiecare dată (59% vs. 70% total eşantion).
Mai mult decât atât, locuitorii din mediul urban se diferenţiază faţă de cei din mediul rural ca returnând toate ambalajele marcate cu SGR într-o proporţie semnificativ mai mare (75% mediul urban vs. 63% mediul rural). Această diferenţă poate fi atribuită numărului redus sau chiar absenţei punctelor de returnare în mediul rural.
2 din 5 români returnează ambalajele cu simbol SGR, fiind motivaţi în principal de recuperarea banilor plătiţi pe garanţie
Îndreptându-ne atenţia către frecvenţa cu care românii returnează ambalajele cu garanţie, 42% le aduc la punctele de colectare o dată pe săptămână, 29% de 2-3 ori pe săptămână, iar 15% o dată pe lună.
Ca tendinţă, frecvenţa cu care românii vizitează punctele de colectare a ambalajelor cu garanţie dintr-o lună obişnuită creşte odată cu înaintarea în vârstă. Spre exemplu, 38% dintre cei între 35-44 ani preferă să returneze ambalajele de 2-3 ori pe lună (vs. 29% total eşantion), în timp ce 51% dintre persoanele mature peste 55 ani merg săptămânal la punctele de colectare (vs. 42% total eşantion). Această evoluţie sugerează o creştere a conştientizării şi a responsabilităţii faţă de economisire şi reciclare odată cu înaintarea în vârstă.
Referitor la motivaţia principală care stă la baza obiceiului de a returna ambalajele din SGR, observăm o creştere semnificativă de la 31% (noiembrie 2023), la 39% (iunie 2024) în rândul celor care declară că recuperarea banilor plătiţi pe garanţie reprezintă principalul imbold. Tinerii între 25-34 ani se diferenţiază prin faptul că acordă o importanţă semnificativ mai mare recuperării garanţiei de la achiziţie (44% vs. 39% total eşantion).
Doar 45% dintre români sunt multumiţi de modul de funcţionare a Sistemului de Garanţie-Returnare, principala soluţie pentru îmbunătăţirea acestuia fiind creşterea numărului de puncte de returnare (55%)
Rezultatele studiului Reveal Marketing Research arată că ambalajele de plastic cu garanţie sunt cele mai frecvent returnate de către români (84%), urmate de ambalajele din sticlă (56%) şi de cele din metal (55%). În funcţie de gen, bărbaţii obişnuiesc să returneze în mai mare măsură decât femeile atât ambalajele din metal (62% bărbaţi vs. 50% femei), cât şi pe cele din sticlă (61% bărbaţi vs. .53% femei).
Măsurând gradul de satisfacţie referitor la aplicarea programului garanţie-returnare, doar 45% dintre români se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de modul în care acesta funcţionează.
Astfel că, în viziunea românilor principalele soluţii pentru îmbunătăţirea Sitemului de Garanţie-Returnare sunt reprezentate de creşterea numărului de puncte de returnare (55%) şi campaniile de informare şi educare (24%).
În noiembrie 2023, 44% dintre români considerau că nu îşi vor modifica comportamentul de cumpărare şi consum al băuturilor îmbuteliate odată cu implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare. În prezent, procentul celor care declară că nu şi-au schimbat obiceiurile creşte până la 59%, datele indicând că românii s-au adaptat mai bine decât se aşteptau la noul sistem de gestionare a deşeurilor.
Cu toate acestea, o treime dintre români (34%) observă schimbări ale modului în care cumpără băuturi îmbuteliate odată cu implemnetarea noii legislaţii. Astfel, 15% optează pentru ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puţine ori garanţia, în timp ce 10% cumpără mai rar, iar 9% că aleg produse mai ieftine la raft.