STUDIU SOCIAL INNOVATIONS SOLUTIONS: 75% dintre cetăţeni cred că sursele de energie regenerabilă ar trebui să predomine

Cum s-au schimbat perspectivele românilor cu privire la schimbările climatice? Aceasta este tema studiului "Percepţiile românilor asupra impactului schimbărilor climatice", lansat de Social Innovation Solutions (SIS), organizaţie activă în sustenabilitate, impact social şi inovaţie, arată un comunicat de presă transmis astăzi redacţiei.

Potrivit sursei citate, studiul a fost realizat în luna august 2022, pe un eşantion de 1081 respondenţi, şi reprezintă o continuare a cecercetării desfăşurate în anul 2021 de agenţia IZI Data pentru Social Innovation Solutions.

Studiul de anul acesta este dezvoltat în jurul evenimentului Climate Change Summit, o iniţiativă a BRD Groupe Société Générale, parte din Lumea9, platforma de sustenabilitate care reuneşte toate temele pe care banca le consideră importante pentru construirea unui viitor mai bun.

Studiul deschide discuţiile din cadrul Climate Change Summit, cel mai important eveniment din Centrul şi Estul Europei dedicat soluţiilor la schimbările climatice. Summit-ul, iniţiat şi susţinut de BRD Groupe Societe Generale, va avea loc pe 4-5 octombrie la Teatrul Odeon din Bucureşti.

Una dintre principalele concluzii ale studiului este faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 conştientizează într-o proporţie mai mare impactul pe care îl vor avea schimbările climatice şi sunt mai pesimişti, comparativ cu alte generaţii, care îşi estimează rata de optimism între 50% (peste 54 de ani) şi 52% (25-54 de ani). O discrepanţă similară poate fi observată şi comparând rata de pesimism a respondenţilor din mediul urban (56%) cu aceea a românilor din mediul rural (49%). Pentru categoria de vârstă aferentă Generaţiei Z, rata de optimism este de numai 10%, urmată de categorii ce corespund generaţiei Millennials, de 25-34 (14%), respectiv 35-44 de ani (16%), şi apoi de Generaţia X, de 45-54 de ani (21%) şi de Baby Boomers, de peste 55 de ani (22%).

Întrebaţi ce atitudini îşi doresc să predomine în rândul românilor în anul 2035, 79% din respondenţi prioritizează comportamentul prietenos cu mediul, în creştere faţă de cei care au oferit acelaşi răspuns în 2021 (64%). Cu toate acestea, empatia a fost menţionată de un procent mai mic (29%) decât în 2021 (35%), cu diferenţe similare pentru diversitate (29%, faţă de 35%), onestitate (41%, faţă de 48%), iniţiativă (25%, faţă de 31%) şi ambiţie (16%, faţă de 31% în 2021).

"Trăim într-o perioadă istorică în care crizele par că nu se mai opresc. De la pandemie, război şi crize energetice la cea mai complicată criză a generaţiilor curente şi viitoare: cea climatică. Aflat la a doua ediţie, studiul SIS despre percepţiile românilor asupra acestor crize ne arată că populaţia României, urban şi rural, înţelege gravitatea şi urgenţa identificării de soluţii. Ne bucură să vedem că şi în 2022, cea mai importantă atitudine a viitorului este aceea de a fi prietenos cu mediul şi, coroborat cu alte rezultate, credem că putem construi un momentum al soluţiilor. Climate Change Summit aduce la aceeaşi masă experţi, autorităţi şi antreprenori din peste 20 de ţări pentru a mapa, dezvolta şi finanţa aceste soluţii pentru viitor", a spus Ciprian Stănescu, Preşedinte şi CEO Social Innovations Solutions.

"Avem încă o dată confimarea interesului generaţiilor tinere faţă de tot ce înseamnă schimbările climatice şi efectul lor asupra mediului, faţă de impactul asupra viitorului lor, faţă de tranziţia către o economie responsabilă, mai adaptată la nevoile oamenilor şi ale planetei. Putem observa în rezultatele acestui studiu şi o nevoie tot mai mare de stabilitate, de predictibilitate. Aceasta este o consecinţă firească a dificultăţilor cu care ne-am confruntat cu toţii în ultimii ani. Sunt multe provocări pentru care ne propunem să găsim soluţii sustenabile în cadrul Climate Change Summit, soluţii pe care împreună să le punem în practică", a adăugat Flavia Popa, Secretar General BRD Groupe Société Générale.

În ce priveşte soluţiile, mai bine de jumătate dintre respondenţi sunt de părere că până în anul 2035 se vor găsi soluţii pentru încetinirea schimbărilor climatice, faţă de 11% care au răspuns că sunt convinşi că nu va fi cazul, în timp ce peste o treime dintre respondenţi sunt mai degrabă neîncrezători. Totodată, peste trei sferturi dintre respondenţi consideră că schimbările climatice au impact, restul de 23% spunând că acestea nu au neapărat sau nu au deloc un impact. Respondenţii din Generaţia Z sunt cei care consideră în cea mai mare măsură faptul că schimbările climatice au un impact mare, în timp ce semnificativ mai mulţi bărbaţi (4%) faţă de femei (1%) spun că acestea nu au un impact.

Impactul negativ asupra agriculturii, urmat de poluarea aerului, sunt percepute ca fiind cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, urmate de creşterile de temperatură, deşertificare şi inundaţii şi abia apoi pierderea biodiversităţii, incendiile de vegetaţie şi creşterea nivelului mării. Pot fi observate diferenţe statistice importante între percepţia respondenţilor de gen feminin şi a celor de gen masculin, femeile atribuind o importanţă mai mare în procent de 6-10% fiecărui efect menţionat. Un contrast poate fi văzut şi între percepţia românilor din mediul rural şi a celor din mediul urban, cei din urmă acordând o importanţă mai mare cu 2-8% celor opt efecte numite ale schimbărilor climatice. Numărul respondenţilor îngrijoraţi de fiecare dintre aceste aspecte este în scădere faţă de anul trecut.

Membrii categoriei de vârstă Young Millennials (25-34 de ani) sunt cei care atribuie cea mai mare gravitate impactului negativ asupra agriculturii, poluării aerului, deşertificării, inundaţiilor şi pierderii biodiversităţii, cu 7-9% mai mult decât media categoriilor de vârstă. Deşeurile sunt pe primul loc când se face referire la impactul pe care percep că îl au diferite acţiuni asupra mediului, urmate de felul în care sunt ambalate produsele. Pe ultimul loc este îmbrăcămintea, industria textilă fiind percepută ca fiind cel mai puţin periculoasă pentru mediu. Ordinea clasamentului este aceeaşi observată şi în studiul realizat în 2021, însă percepţia asupra influenţei acţiunilor considerate a fi cele mai dăunătoare a scăzut cu 12% pentru deşeuri şi cu 8% pentru ambalaje.

Aproape jumătate dintre respondenţi sunt de părere că principalul motiv pentru care este dificilă reducerea impactului schimbărilor climatice este faptul că autorităţile nu impun măsuri suficient de drastice încât să genereze schimbarea comportamentelor, iar pe locul doi, cu aproape o treime din respondenţi, apare rezistenţa la schimbarea comportamentelor de consum. Mai mult, potrivit studiului 63% dintre români consideră că sunt mai implicaţi în problema schimbărilor climatice decât guvernul şi autorităţile locale. Pe primul loc ca menţiuni în ceea ce priveşte motivele pentru care nu se colectează selectiv sunt faptul că oamenii nu ştiu să colecteze corect şi lipsa infrastructurii, ambele menţionate pe primul loc de un număr egal de respondenţi, şi anume o treime, precizează sursa citată.

Cu toate că 51% dintre respondenţi au declarat că nu ştiau că, potrivit pactului de la Paris, România are angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile cu efect de seră, respondenţii sunt, însă, dispuşi să facă sacrificii pentru protejarea mediului: fără diferenţe semnificative între genuri, medii de rezidenţă şi vârste, marea majoritate a românilor (70%) declară că sunt de acord cu taxarea suplimentară a produselor poluante.

Energia regenerabilă este menţionată în proporţie de 75% când vine vorba de formele de energie care ar trebui să predomine în România, la distanţă considerabilă faţă de toate celelalte potenţiale surse. În strânsă corelaţie cu această percepţie, principala soluţie de reducere a impactului schimbărilor climatice menţionată de respondenţi este creşterea ponderii energiilor regenerabile, urmată la o distanţă semnificativă de reducerea emisiilor generate de autoturisme menţionată de aproximativ jumătate din respondenţi, acelaşi procent care menţionează şi investiţiile ecologice în sectorul privat.

Atitudinile ecologice sunt pe primul loc când vine vorba de măsurile pe care românii cred că ar trebui să le adopte companiile, urmate de un nivel de salarizare corect care să motiveze un personal calificat, de calitate şi, în strânsă legătură cu acest aspect, oferirea beneficiilor extrasalariale legate de sănătate, menţionate în semnificativ mai mare măsură în rândul categoriei Young Millennials, de 25-34 de ani (68%, faţă de media de 59% pentru toate categoriile de vârstă). Generaţia Z, pe de altă parte, pune mai mult preţ decât alte generaţii pe îmbunătăţirea nivelului de educaţie prin oferirea de cursuri de specializare (menţionată de 55% din cei între 15-24 de ani, faţă de media de 41%).

Printre ceilalţi parteneri ai primei ediții a evenimentului Climate Change Summit se numără Mastercard, în calitate de Partener de Sustenabilitate; partenerii Auchan Retail, Société Générale Global Solutions Center, Enel şi Mercedes-Benz ca maşină oficială, Secretariatul General al Guvernului ca partener strategic; partenerii organizaționali Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders, WWF România, EPG, GEYC, EfdeN, Asociația Parcul Natural Văcărești, CONAF, Coaliția pentru Economie Circulară, Camera de Comerț Bilaterală Eleno-Română, Consiliul Tineretului din România, CCIFER, Envisia, Institutul European din România, ECOIND, BRCC, CCIFER, Ambasada Sustenabilităţii, Angajament pentru Mediu, Carbon Expert; partenerii de conținut InfoClima.ro, Solutions şi Frame Advertising şi partenerii media Hotnews, The Diplomat, Sustainability Today şi CEE Energy News, se mai arată în comunicat.