English
Producătorii de materiale de construcţii din România au fost deocamdată, pe termen scurt, mai puţin afectaţi de impactul pandemiei decât companiile din alte sectoare ale economiei. Pe termen mediu evoluţia din acest sector depinde în primul rând de finanţarea şi execuţia proiectelor de infrastructură. În următorii 5 ani strategia de dezvoltare a acestor jucători vizează automatizarea, digitalizarea, sustenabilitatea afacerii şi soluţiile personalizate pentru anumite proiecte/ clienţi, conform unui comunicat trimis redacţiei.
Compania de consultanţă strategică Roland Berger a desfăşurat un amplu studiu de piaţă în perioada martie-august 2020 în sectorul producătorilor de materiale de construcţie din România. Scopul studiului a fost, pe de o parte, de a identifica şi evalua pârghiile de creştere ale companiilor din sector în ultimii 3-5 ani şi, pe de altă parte, de a evalua impactul acestora asupra strategiilor de dezvoltare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
Piaţa materialelor de construcţii din România a crescut în medie în ultimii ani cu ~9% pe an, până la o valoare de ~4 mld. EUR în anul 2019, cu o concentrare semnificativă a jucătorilor pe anumite segmente. "În ultimii ani, diversificarea sortimentului şi a producţiei, eficientizarea proceselor operaţionale, diversificarea portofoliului de clienţi şi a canalelor de marketing, concomitent cu dezvoltarea de parteneriate strategice cu clienţii şi extinderea geografică la nivel naţional au fost principalii piloni strategici de dezvoltare a jucătorilor activi pe piaţa materialelor de construcţii" menţionează Szabolcs Nemes, Partener în cadrul biroului Roland Berger Bucureşti.
Impactul COVID-19 pe termen scurt a fost mai redus decât în majoritatea celorlalte sectoare ale economiei, cu o evoluţie similară sau în uşoară scădere în trimestrul II din 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019 (minus 5%-10%, în funcţie de segmentul de piaţă). Pe termen mediu, impactul asupra sectorului va depinde în special de programele de finanţare publică (naţională şi UE) pentru infrastructură, stimulate de finanţarea publică (fonduri europene şi naţionale), se arată în comunicat.
Pe segmentul de clădiri noi, în special pe segmentul comercial (birouri, hale, spaţii comerciale) e probabilă o încetinire a proiectelor, iar segmentul de clădiri rezidenţiale depinde de eventuale programe de stimulare/ spijin din partea autorităţilor (programe de reabilitare termică, structurală, de creditare/ subvenţionare etc.). "Scenariile evoluţiei sectorului materialelor de construcţii includ în varianta optimistă o stagnare în 2020 urmată de o revenire la rate de creştere dupa 2021 similare cu cele dinainte de pandemie, iar în varianta pesimistă o scădere de 10-15% în 2020, urmată de o stagnare în 2021 şi o revenire pe creştere mai lentă (~5%) începând din 2022", estimează Dragoş Popa, Senior Project Manager la Roland Berger.
Pe termen lung, priorităţile strategice pentru producătorii de materiale sunt reprezentate de automatizare, digitalizare, soluţii personalizate, sustenabilitate şi creşterea capacităţilor de producţie. "Una din priorităţile companiilor în următorii ani o reprezintă automatizarea, de exemplu în zonele de producţie sau depozitare şi digitalizarea proceselor, de exemplu a proceselor de vânzare, marketing, gestiune comenzi şi livrări", adaugă Szabolcs Nemes.
Dezvoltarea de soluţii personalizate cu valoare complementară, cum ar fi spre exemplu produsele destinate reducerii timpului de manoperă şi efortului de mentenanţă în exploatare sau produse dezvoltate la cererea clientului, personalizate pentru nevoile unui anumit proiect, reprezintă o altă prioritate strategică pe termen mediu şi lung.
În contextul impactului tot mai vizibil al construcţiilor asupra mediului, o altă direcţie strategică importantă o reprezintă sustenabilitatea. "Aici ne referim la o concentrare a atenţiei, pe de o parte înspre produse care cresc eficienţa energetică sau care includ o pondere crescută de materiale reciclate, şi pe de altă parte, înspre produse reciclabile (care pot fi reciclate), precum şi la eforturile de colectare de materiale în scopul reciclării lor. De asemenea, o altă direcţie cheie o reprezintă scăderea consumului de energie pe întreg lanţul valoric, cu obiectivul de a reduce emisiile de carbon", explică Dragoş Popa.
Nu în ultimul rând, o altă prioritate pe termen lung e reprezentată de creşterea capacităţilor de producţie, cu scopul de a acoperi cererea la nivel naţional şi de a permite şi deservirea cererii externe (în special în ţări vecine), precum şi de creşterea capacităţilor de depozitare regionale, pentru o livrare cât mai rapidă a comenzilor.
Studiul Roland Berger include pe lângă perspectiva strategică şi o perspectivă exclusiv cantitativă asupra evoluţiei din sectorul construcţiilor per ansamblu.
Roland Berger a dezvoltat o metodologie de calcul (numită sugestiv "Barometru"), ce implică monitorizarea şi agregarea a peste 40 indicatori statistici şi financiari din sector. Barometrul construcţiilor este realizat periodic, de 2 ori pe an, şi cuprinde patru dimensiuni de analiză: dimensiunea de finanţare, dimensiunea de producţie şi flux comercial de materiale de construcţie, activitatea de construcţii şi dimensiunea cererii de piaţă.
Prima ediţie a barometrului a vizat evoluţia sectorului în trimestrul I din 2019, indicând o evoluţie pozitivă, fără impact vizibil al pandemiei în majoritatea indicatorilor analizaţi.
A doua ediţie a barometrului, finalizată în luna septembrie 2020, a surprins evoluţia din sector în trimestrul 2 din 2020, acoperind astfel şi efectele contextului pandemic.
Astfel în trimestrul 2 din 2020, pe fondul pandemic, sectorul construcţiilor a intrat pe un trend uşor descendent.
Perspectiva de finanţare a scăzut semnificativ, cu scăderi importante din zona finanţării private şi finanţării cu fonduri naţionale, doar indicatorii care reflectă finanţarea cu fonduri europene aflându-se în uşoară creştere. Pe segmentul de producţie şi comerţ de materiale de construcţie, evoluţia a fost în stagnare faţă de barometrul anterior, cu scăderea abruptă a fluxului comercial compensată de indicatori uşor pozitivi la nivelul producătorilor locali de materiale. Pe segmentul activităţii de construcţii, nivelul barometrului e în scădere, cu indicatorii care reflectă nivelul de încredere şi piaţa muncii în scădere semnificativă. Segmentul care reflectă evoluţia indicatorilor de piaţă are un nivel în uşoară creştere, pe fondul continuării lucrărilor, atât în segmentul de infrastructură, cât şi în cel de clădiri.
Roland Berger va continua realizarea periodică a acestui barometru cantitativ al sectorului construcţiilor, precum şi colaborarea strategică cu marii jucatori din acest sector vital pentru economia României, care reprezintă per ansamblu ~10% din produsul intern brut la nivel naţional, mai precizează sursa citată.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
