Succesul privatizării Cupru Min a fost un eşec

• Ionel Blanculescu solicită anchetă administrativă în cazul Cupru Min

Privatizarea "Cupru Min", anunţată drept un mare succes economic, a eşuat neaşteptat, vineri seara, după ce statul român şi compania câştigătoare a licitaţiei, "Roman Copper", nu au reuşit să ajungă la un acord, deşi discuţiile au durat până târziu în noapte.

"Negocierile cu societatea Roman Copper s-au încheiat irevocabil, fără să se realizeze tranzacţia de vânzare a pachetului de acţiuni", a anunţat Ministerul Economiei printr-un comunicat transmis sâmbătă. Autorităţile precizează că reprezentanţii companiei Roman Copper nu au aderat la condiţiile solicitate de către Statul român, solicitări ce au vizat plata integrală a contractului, îndeplinirea obligaţiilor de mediu şi clauzele referitoare la transparenţa acestui contract.

La finalul negocierilor, ministrul Economiei, Lucian Bode a spus că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investiţiilor de mediu, să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii sus­pensive în contract. De asemenea, partea română a cerut publicarea imediată a contactului de privatizare. Potrivit ministrului, avocaţii Roman Copper au acceptat iniţial cons­tituirea contului ca garanţie şi publicarea contractului, dar ulterior aceştia vorbeau cu cei pe care îi reprezintă şi se răzgândeau.

Anterior comunicatului MECMA, Bayfront Capital Partners, care controlează firma canadiană Roman Copper a transmis, printr-un comunicat că a ajuns vineri la un "acord verbal definitiv" cu autorităţile române în privinţa preluării Cupru Min şi că se aştepta la aplicarea acestei înţelegeri.

Roman Copper a acceptat toţi termenii propuşi şi consideră că respectivul contract este valid, în vigoare şi angajant, potrivit comunicatului.

În schimb, Ministerul Economiei a anunţat că, în perioada următoare, va relua procesul de privatizare a Cupru Min "în aceleaşi condiţii de transparenţă şi de participare nediscriminatorie, conform angajamentelor asumate faţă de partenerii internaţionali".

• Unii analişti aveau dubii privind procedura privatizării Cupru Min

Analistul Ionel Blanculescu a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la modul defectuos al privatizării Cupru Min, încă din 28 martie, domnia sa semnalând necesitatea demarării unei anchete.

Totodată, avocaţii consultaţi de ziarul BURSA s-au arătat uluiţi de faptul că lipseau obligaţiile post-privatizare în cazul Cupru Min.

Compania deţine exploatarea Roşia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României.

Firma canadiană Roman Copper câştigase licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro.

La licitaţia cu strigare pentru vânzarea pachetului integral de acţiuni al Cupru Min s-au înscris alte trei companii, respectiv Oz Minerals (Australia), Dundee Holding BV (Olanda) şi Ellatzite Med Ad din Bulgaria, ultima fiind însă descalificată.

Preţul de licitaţie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societăţii şi cantitatea de cupru care poate fi exploatată în urma unor investiţii estimate chiar de conducerea unităţii, nu de către un evaluator independent, fără să fie luată în considerare şi valoarea zăcământului, potrivit Mediafax.

Autorităţile au mai încercat de două ori, în 2008, să vândă compania Cupru Min, dar ambele tentative au eşuat.