Summit: Liderii europeni, pregătiţi să îi ofere un nou mandat Ursulei von der Leyen

Liderii europeni sunt aşteptaţi să îi acorde, la Summitul Consiliului European de astăzi şi mâine, Ursulei von der Leyen un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene, mandat ce ar urma să fie consfinţit de votul Parlamentului European. Conform unui acord încheiat marţi între cei şase negociatori privind poziţiile de top din Uniunea Europeană, Ursula von der Leyen ar urma să redevină şefa Comisiei Europene, portughezul Antonio Costa - preşedintele Consiliului European şi estona Kaja Kallas ar deveni Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. Cei şase negociatori sunt premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi premierul polonez Donald Tusk (pentru Partidul Popular European), premierul spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul german Olaf Scholz (pentru socialişti), precum şi preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul olandez Mark Rutte (pentru Renew Europe).

Summitul din aceste zile se anunţă unul tensionat, din cauză că în negocierile privind ocuparea poziţiilor de top la nivel european nu a fost inclusă şi Giorgia Meloni, premierul Italiei, al cărei partid face parte în acest moment din al treilea grup politic constituit la nivelul Parlamentului European, în urma alegerilor din 6-9 iunie. Dar Meloni nu a făcut parte din echipa de negociatori, deoarece socialiştii şi cei de la Renew Europe au ameninţat că nu o vor susţine pe Ursula von der Leyen pentru şefia Comisiei Europene, dacă la masa tratativelor va fi invitat şi premierul Italiei, unul din promotorii mişcării de extremă dreaptă din Uniunea Europeană.

La summitul de astăzi este aşteptat să facă notă discordantă şi premierul ungar Viktor Orban care a scris pe reţelele de socializare, după ce a apărut ştirea referitoare la acordul privind funcţiile de top din UE, că acest document "încheiat de PPE cu socialiştii şi liberalii este împotriva a tot ceea ce se bazează Uniunea Europeană", fiind un element de divizare între cetăţenii europeni.

Cu toate acestea, acordul încheiat de echipa de negociatori pentru funcţiile de top de la nivel european reflectă majoritatea politică din Parlamentul European, susţinătorii lui afirmând că Ursula von der Leyen va obţine în Parlamentul European peste 400 de voturi, deşi PPE, S&D şi Renew Europe deţin în total 399 de locuri din cele 720 de locuri de deputaţi europeni.

Spre deosebire de controversele privind-o pe Ursula vonm der Leyen, în privinţa ocupanţilor funcţiilor de preşedinte al Consiliului European şi Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, lucrurile sunt clare: cei doi vor fi numiţi în urma aprobării lor la summitul din aceste zile.

• Implementarea Green Deal, trecută în plan secund în noua agendă strategică

Pe ordinea de zi a Summitului Consiliului European, care se desfăşoară astăzi şi mâine la Bruxelles, se mai află adoptarea Agendei Strategice 2024-2029, situaţia din Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, securitatea şi apărarea comună, competitivitatea şi alte aspecte.

Agenda Strategică 2024-2029 este un plan politic care stabileşte direcţia şi obiectivele UE şi ar urma să se bazeze pe trei piloni: o Europă liberă şi democratică; o Europă puternică şi sigură; o Europă prosperă şi competitivă. La summitul Consiliului European, se aşteaptă ca liderii să adopte o foaie de parcurs pentru lucrările viitoare privind reformele interne care urmează să fie întreprinse de UE pentru a îndeplini ambiţiile pe termen lung şi pentru a-şi consolida capacitatea de a face faţă provocărilor din ce în ce mai complexe. Această activitate se va desfăşura în paralel cu procesul de extindere a UE.

Un proiect al agendei, transmis de surse politice către Euractiv.com, arată că documentul respectiv va pune un accent puternic pe competitivitate, securitate şi apărare, migraţie şi statul de drept, în timp ce implementarea agendei Green Deal - care a fost puternic susţinută de Ursula von der Leyen - va trece în plan secund. Cu toate acestea, sursa citată afirmă că documentul nu oferă detalii cu privire la modul de finanţare a noilor priorităţi - cum ar fi ideea unei noi datorii europene comune pentru a finanţa nevoile sporite de apărare - şi în schimb solicită doar "opţiuni inovatoare".

Liderii europeni vor discuta în aceste zile şi cu privire la creşterea pregătirii şi capacităţii generale de apărare a UE, prin intermediul industriei de apărare. În acest context, vor fi analizate opţiunile de mobilizare a mai multor finanţări pentru industria europeană de apărare, în condiţiile în care nevoile s-ar ridica la 500 miliarde euro.

Propunerea Comisiei de a "explora toate opţiunile de mobilizare a finanţării" pentru industria de apărare şi de a-i creşte producţia pentru a se potrivi nevoilor din timpul războiului şi a oferi perspectivei industriei de a investi este mult aşteptată. Printre "soluţii creative", accentul se pune în mare parte pe ideea de a împrumuta în comun numerar de pe pieţele financiare - prin emiterea de euro-obligaţiuni, dar deocamdată nu s-a luat încă o decizie deoarece Olanda este reticentă privind o asemenea măsură.

Jurnaliştii de la Euractiv.com arată că până în prezent nu este clar câţi bani consideră Executivul UE că sunt necesari pentru a dezvolta industria de apărare din blocul comunitar, dar citează un diplomat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale a Franţei care susţine că "sunt prezentate diverse cifre, cum ar fi 400 sau 500 miliarde euro", însă menţionează că "se aşteaptă o evaluare a nevoilor (...), şi precizarea unor exemple ale decalajelor de capacitate care urmează să fie finanţate".

Un al diplomat UE a declarat pentru sursa citată că, potrivit estimărilor Comisiei Europene, sunt necesare peste 500 miliarde euro pentru a extinde atât industria europeană de apărare (400 miliarde euro) cât şi cea ucraineană (110 miliarde euro) în următorul deceniu.

Actualul comisar pentru piaţa internă, Thierry Breton, a declarat însă, în mai multe rânduri, că este nevoie de 100 miliarde euro pentru dezvoltarea industriei europene de apărare.

Problema este însă cum vor fi găsite fondurile necesare. În timp ce unele state - Franţa, Germania - doresc emiterea de euro-obligaţiuni, altele se referă la necesitatea generalizării unui sistem de achiziţii comune, pe principiul achiziţionării vaccinurilor anti-Covid 19 în timpul pandemiei, iar alte state ar dori să se utilizeze capitatul privat prin Uniunea Pieţei de Capital sau să se asigure că toate criteriile ESG (mediu şi guvernanţă socială) se aliniază cu nevoia de investiţii în apărare, astfel încât Banca Europeană de Investiţii să fie mai puţin reticentă la creditarea industriei de apărare.

La summit, liderii UE vor discuta şi despre sprijinul militar pentru Ucraina, privind trimiterea de muniţie şi rachete, în cadrul Facilităţii europene pentru pace. De altfel, la începutul reuniunii le va fi prezentată situaţia actuală de pe fronturile din Ucraina de către preşedintele Volodimir Zelensky, invitat să participe la summit de către actualul preşedinte al Consiliului European, Charles Michel.

Liderii europeni vor mai discuta despre situaţia din Gaza şi asistenţa umanitară, evoluţiile regionale din Cisiordania şi Liban, o încetare imediată a focului în regiune şi eliberarea necondiţionată a ostaticilor luaţi de gruparea Hamas.

• Luptă aprinsă pentru posturile de comisar european

Potrivit unei analize efectuată de Euractiv.fr, spre deosebire de legislatura 2019-2024, în care un număr mare de comisari au beneficiat de un al doilea mandat dar cu un portofoliu diferit, în perioada 2024-2029, majoritatea membrilor următorului colegiu de comisari vor fi nou-veniţi în Comisia Europeană. Acest lucru înseamnă că noii veniţi vor trebui, pe lângă faptul că se familiarizează cu portofoliile lor, să înveţe să stăpânească rapid complexitatea administrativă şi să navigheze între interesele naţionale şi cele europene. Sursa citată afirmă că este de aşteptat ca Ursula von der Leyen să remanieze portofoliile faţă de configuraţia actuală şi să decidă cu privire la numele viitorilor vicepreşedinţi ai Comisiei Europene.

Ţările cele mai influente, adică statele membre fondatoare ale Uniunii Europene au, în general, cele mai importante portofolii sau şi le pot alege, în timp ce statelor membre mai mici li se atribuie adesea dosare mai puţin importante, deşi există şi excepţii, aşa cum a fost în ultimele legislaturi cazul României care a beneficiat de portofoliul politicii regionale şi portofoliul transporturilor. După numirea comisarilor, aceştia trebuie să treacă prin audieri în faţa diferitelor comisii ale Parlamentului European, unde pot fi aprobaţi sau respinşi. Dacă un candidat este respins, statul membru în cauză trebuie să propună o altă persoană.

Potrivit analizei efectuată de sursa citată, printre candidaţii potenţiali ai României pentru funcţia de comisar european se numără Luminiţa Odobescu - actualul ministru al Afacerilor Externe, Adina Vălean - actualul comisar european pentru transporturi, deputatul european Siegfried Mureşan şi Klaus Iohannis - dacă nu va obţine o altă funcţie importantă la nivel european sau la nivel euro-atlantic. Potrivit jurnaliştilor francezi, ţara noastră îşi doreşte ca viitorul comisar european din partea României să deţină un portofoliu legat de economie sau de extinderea Uniunii Europene, ori să se ocupe de apărare sau de combaterea dezinformării.