SUPLIMENT DIGI / SERGHEI BULGAC, CEO DIGI COMMUNICATIONS: "Digi a înţeles rapid care vor fi noile leviere de creştere"

Reporter: Cum a influenţat pandemia COVID - 19 activităţile Digi Communications?

Serghei Bulgac: Grupul a avut o evoluţie generală pozitivă, în ciuda incertitudinilor provocate de criza sanitară COVID-19. Am încheiat anul 2020 cu venituri în creştere cu 8,1%, de la 1,2 miliarde euro la 31 decembrie 2019 la 1,3 miliarde euro la 31 decembrie 2020. Operaţiunile grupului în România, Spania, Ungaria şi Italia au generat EBITDA ajustată de 480 milioane de euro (inclusiv IFRS 16), în creştere cu 7,5% comparativ cu anul precedent (446 milioane de euro la 31 decembrie 2019).

Totuşi, există cel puţin două aspecte pe care ar trebui să le subliniem când ne raportăm la efectele pandemiei COVID-19 asupra operaţiunilor Grupului. În primul rând, mă voi referi la relaţiile de muncă şi mediul de lucru.

Toate aspectele legate de asigurarea unei stări bune de sănătate pentru angajaţi au fost prioritare, pe toate pieţele unde activăm.

Compania a fost, din momentul zero al crizei sanitare, atentă la toate măsurile de protecţia muncii existente în domeniul profilaxiei şi, fără echivoc, am aplicat şi urmat cu stricteţe toate regulile impuse de autorităţi în domeniul securităţii şi siguranţei muncii. Deşi multe dintre activităţile noastre esenţiale implică, în mod obişnuit, o preocupare sporită faţă de purtarea echipamentelor de protecţie, respectarea instrucţiunilor interne şi instruirea periodică a echipelor din activităţile de construcţii infrastructură, instalări şi mentenanţă, pandemia a crescut şi mai mult vigilenţa asupra acestor aspecte ale relaţiilor de muncă.

În plus, pentru toţi colegii din punctele de prezenţă Digi au fost adoptate măsuri suplimentare de protecţie şi condiţiile de lucru au fost adaptate la noile reguli de dis­tanţare socială şi interacţiune umană. A fost un efort contra-cronometru de înţelegere, adaptare şi trans­punere a tuturor regulilor noi de derulare a activităţii (fie la birou, pe teren sau de acasă), punând pe primul loc sănătatea fiecăruia dintre cei peste 20.000 de angajaţi ai Grupului, în toate teritoriile.

În al doilea rând, aş menţiona continuarea investiţiilor, într-un ritm accelerat, pentru a veni în întâmpinarea unor nevoi mult mai diverse, atât ale clienţilor rezidenţiali, cât şi ale clienţilor corporate. Trecerea la work- from-home şi şcoala online a însemnat nu doar o schimbare a stilului de viaţă pentru populaţie, dar şi o presiune suplimentară pe serviciile esenţiale, printre care şi cele de conectivitate.

Grupul nostru a înţeles imediat care vor fi noile leviere de creştere şi am luat cu rapiditate măsurile necesare pentru a optimiza capacităţile noastre tehnologice, astfel încât să preia eventualele creşteri de trafic, mai ales pentru serviciile de internet broadband. Trăgând linie, anul 2020 a însemnat pentru Grupul Digi alocarea unui CAPEX de 371 de milioane de euro, investiţii consolidate, dar şi o evoluţie a unităţilor generatoare de venituri (RGU) cu 12%.

Reporter: Au existat sau există diferenţe notabile între ţările în care activaţi?

Serghei Bulgac: Desigur, fiecare piaţă a avut o evoluţie specifică şi aş menţiona aici în primul rând performanţa importantă a operaţiunilor din România şi Spania. Aceste două filiale au contribuit cel mai mult la configuraţia veniturilor grupului - România cu 788 milioane de euro (+4% faţă de 2019), iar operaţiunile din Spania cu 274 milioane de euro (+42% faţă de 2019). Succesul Digi Spania este subliniat şi de creşterea cu 30% a numărului de servicii furnizate clienţilor, depăşind pragul de 2,6 milioane de RGU. În ceea ce priveşte România, serviciul de internet fix a fost linia de business cea mai performantă, cu un progres de 19,4% al numărului de RGU, până la 3,3 milioane, la 31 decembrie 2020. Şi serviciile de pay-tv au înregistrat o creştere importantă de 15,5%, până la 4,7 milioane RGU, la sfârşitul lui 2020, de la 4,1 milioane RGU, în anul anterior. Aşadar, serviciile fixe au continuat să fie unul dintre motoarele creşterii pe principala noastră piaţă, în timp ce serviciile de comunicaţii mobile şi-au păstrat trend-ul ascendent, cu un progres de 7%.

Uitându-ne acum şi pe celelalte pieţe, filiala din Ungaria a avut un an în care s-a concentrat asupra pregătirii pentru lansarea comercială a serviciilor de telefonie mobilă, dar veniturile sale au fost afectate de deprecierea monedei naţionale (forint) şi de contextul general de pe piaţă. Este important de semnalat că Digi Ungaria şi-a păstrat buna poziţionare pe piaţă, fiind liderul segmentului de televiziune prin satelit cu 32% cotă de piaţă şi al doilea operator pe segmentul televiziunii prin cablu (28%). De asemenea, datele publicate de Autoritatea Maghiară în Comunicaţii şi Media (NMHH) au confirmat că pe segmentul serviciilor de internet broadband compania deţine 23% cotă de piaţă, fiind tot al doilea operator după market-share, iar în cazul telefoniei fixe, 22%. Cu o uşoară creştere a RGU, de la 2,489 milioane RGU la 2,505 milioane la 31 decembrie 2020, Digi Ungaria a fost a treia piaţă a grupului după veniturile generate şi ca număr de servicii furnizate clienţilor. Aşa cum am anunţat recent, am semnat un acord preliminar cu 4iG pentru preluarea integrală a operaţiunilor noastre din acest teritoriu şi estimăm ca până în septembrie 2021 să ajungem la un acord final, după parcurgerea tuturor etapelor de avizare şi negociere ale unui proces standard de tranzacţionare.

Digi Italia, care activează doar ca Mobile Virtual Network Operator (MVNO), a terminat un an dificil din punct de vedere social şi medical cu o creştere a numărului de RGU de la 242.000 la 251.000. Pe o piaţă foarte competitivă, unde activează peste 30 de operatori de telefonie mobilă, Digi Italia s-a poziţionat ca un furnizor de servicii de telecomunicaţii care se adresează mai ales comunităţilor de români, prin prezenţa relevantă în zonele unde aceştia locuiesc.

Reporter: Care credeţi că sunt cele mai importante schimbări pe care le-a adus pandemia în industria telecomunicaţiilor dar şi în societatea noastră în general ?

Serghei Bulgac: Dacă în ultimii ani am asistat la o creştere a interesului faţă de telecomunicaţiile mobile şi pentru soluţiile şi aplicaţiile care susţineau mobilitatea, anul trecut, starurile au fost mai ales serviciile fixe - internetul gigabit şi televiziunea prin cablu - şi ofertele convergente. Clienţii preferă să aibă în jurul lor tot mai multe ecrane, consumul de date creşte semnificativ. Şi noi am înregistrat, anul trecut, vârfuri de trafic în creştere cu până la 30%, comparativ cu perioada anterioară declarării stării de urgenţă, iar conţinutul video este rege. De exemplu, în România, 97,9% dintre utilizatori spuneau că au folosit internetul în 2020 în primul rând pentru a viziona filme (potrivit studiului GWI), 55% pentru a accesa servicii de streaming audio, 49% ca să asculte radio online, 42% ca să urmărească vloguri.

Un studiu prezentat la începutul anului, "We are social 2020" (HootSuite), arăta că românii au petrecut în 2020 circa 7 ore şi 26 de minute pe internet, şi consumul de conţinut TV s-a ridicat la aproape 3 ore şi 20 de minute (conţinut urmărit fie la televizor, fie pe platforme online). În ceea ce priveşte internetul mobil, românii sunt conectaţi prin acest tip de servicii, în medie, 3 ore şi 44 de minute/ zi, iar conform Ookla, viteza medie a conexiunilor mobile a crescut cu 21,2% anul trecut faţă de 2019. Tot potrivit Ookla, anul trecut, viteza medie a conexiunilor de internet fix în România a progresat cu 31,5%, iar aici Digi a avut o contribuţie semnificativă, prin poziţia sa de lider al pieţei.

Concluzionând, aş spune că şcoala online şi tele-munca au contribuit semnificativ la modificarea unor pattern-uri de consum. Din studiile realizate de colegii de la IP Engineering, a reieşit că după starea de urgenţă, în intervalul 9:00-17:00, traficul s-a dublat, iar modelul de consum de date fixe, în timpul săptămânii, a ajuns să fie asemănător celui din weekend, spre deosebire de perioada de dinainte de lockdown.

Reporter: Ce impact au toate acestea asupra direcţiilor de dezvoltare ale Digi Communications pentru următorii trei - cinci ani?

Serghei Bulgac: Este dificil de estimat acum, în condiţiile în care criza sanitară continuă şi încă ne confruntăm cu multe necunoscute. Ne bazăm, în continuare, pe creşterea organică adusă de calitatea serviciilor noastre, precum şi de avansul pe care îl deţinem în domeniul serviciilor de telecomunicaţii fixe bazate pe infrastructura de fibră optică. Planurile pe termen mediu şi lung au în vedere misiunea pe care ne-am asumat-o, prin care dorim să oferim tuturor abonaţilor de pe pieţele deservite servicii de comunicaţii electronice şi conţinuturi de cea mai bună calitate, la cele mai accesibile preţuri.

Grupul Digi este un promotor al dezvoltării digitale şi de aceea vom investi în continuare în infrastructură, respectând standardele înalte pe care ni le-am setat, pe toate segmentele de piaţă unde suntem prezenţi. Totodată, una dintre priorităţile companiei noastre este sprijinirea comunităţilor din teritoriile unde activează şi vom acţiona ca, prin accesul la tehnologie şi informaţie utilă, să reducem decalajele economice şi să promovăm incluziunea socială.

Reporter: Cum vă afectează amânarea constantă a derulării licitaţiei pentru 5G (care iniţial trebuia să aibă loc în 2018) în ţara noastră?

Serghei Bulgac: Suntem şi noi în expectativă la fel ca restul pieţei. Am lansat comercial serviciile de telecomunicaţii mobile la standarde 5G în 2019, am continuat roll-out-ul reţelei, iar la momentul actual avem staţii de emisie 5G în 14 localităţi din ţară. Dar pentru a face această tehnologie accesibilă unui număr mai mare de utilizatori, este nevoie atât de spectru suplimentar de frecvenţe, cât şi de creşterea penetrării reţelei de fibră optică, pentru a conferi nivelul optim de densificare reţelei mobile. Este dificil de anticipat ce se va întâmpla, pentru că termenele intermediare ale procesului de licitaţie au fost amânate de mai multe ori de către autorităţi, iar condiţiile necesare nu sunt încă aprobate (condiţiile privind tehnologia care poate fi utilizată, adoptarea Codului european al comunicaţiilor).

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la autorităţi?

Serghei Bulgac: Un plus de predictibilitate la nivelul politicilor fiscale şi al măsurilor legate de controlul pandemiei ar fi primele două aşteptări, pe care cred că le-au mai exprimat şi alte companii care, la fel ca Digi, se înscriu în categoria marilor angajatori. O măsură nou introdusă în domeniul sănătăţii muncii, de exemplu, generează efecte diferite la scara unui angajator din categoria IMM, respectiv la dimensiunile unui angajator cu 14.600 salariaţi, cum e situaţia noastră, în România.

Ne-am dori să ne bucurăm şi de un tratament echitabil şi pe principii de simetrie, în relaţiile dintre autorităţile statului şi toţi jucătorii de pe piaţă, mai ales atunci când ne referim la resursele statului cum ar fi spectrul de frecvenţe radio.

Am spus-o şi în alte ocazii şi, cu riscul de a repeta mesajul, voi insista şi aici asupra necesităţii de a elimina birocraţia, de a face mai permisiv regimul autorizaţiilor pentru construirea infrastructurilor de telecomunicaţii, de a uşura accesul operatorilor la domeniul public.

Iar la final, pentru că suntem listaţi la Bursa de Valori Bucureşti, încurajarea unui mediu economic favorabil pentru dezvoltarea pieţei de capital, care să determine o creştere a numărului de emitenţi, ar fi, de asemenea, una dintre aşteptările noastre faţă de autorităţi.

Reporter: Vă mulţumesc!