SUPLIMENT EDUCAŢIA - DE LA TABLĂ LA TABLETĂ / Tudor-Alexandru Panait: "Majoritatea elevilor au făcut eforturi proprii ca să-şi poată continua studiile"

Reporter: Cum consideri că a afectat pandemia actul educaţional?

Tudor-Alexandru Panait: Ca orice alt sector, observăm că şi educaţia a fost extrem de afectată de către pandemie, actul educaţional având un randament scăzut sau chiar inexistent, în anumite medii. Mai mult ca niciodată, a fost scoasă în evidenţă şi lipsa constantă a investiţiilor în infrastructura şcolară, multe unităţi de învăţământ şi comunităţi fiind în incapacitate de funcţionare la distanţă. Şi din punctul de vedere al rezultatelor obţinute la Evaluarea Naţională şi BAC observăm o discrepanţă evidentă între elevii din mediul urban şi cei din mediul rural, primii dintre aceştia obţinând, în general, medii mai mari decât cei din a doua categorie. Cu toate acestea, cred că pandemia a avut şi un efect pozitiv neaşteptat, şi anume faptul că am fost forţaţi, cu toţii, să ne adaptăm şi să învăţăm rapid abilităţi noi pentru a putea funcţiona "la distanţă". Mai mult, un lucru pe care l-am observat în cadrul comunităţii şcolare din care făceam parte este acela că am devenit mai dispuşi la colaborare şi mai comunicativi, lucru ce lipsea cu desăvârşire din şcoala şi comunitatea românească.

Reporter: Care crezi că ar fi soluţia ideală astfel încât, în cazul unui nou val al epidemiei, elevii să fie protejati dar să nu piardă nici lecţiile?

Tudor-Alexandru Panait: Nu cred că există o soluţie ideală şi general valabilă, deoarece fiecare comunitate are unicităţile sale. Cu toate acestea, din toamnă, şcoala trebuie să înceapă în format fizic, cât de mult vom putea. În septembrie se vor fi împlinit 6 luni fără şcoală eficientă - 3 luni de şcoală online, 3 luni de vacanţă - iar elevii au nevoie să reintre în viaţa şcolară cu care erau familiarizaţi. Soluţiile trebuie să fie adaptate contextelor locale, dar sunt convins că, dacă se doreşte, se pot găsi soluţii pentru ca elevii să poată participa fizic la ore.

Mai mult, este nevoie ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării să finalizeze procedura de cumpărare de device-uri inteligente pentru elevii defavorizaţi, pentru a ne asigura că indiferent de ce se va întâmpla în toamnă, vom fi pregătiţi să reluăm activitatea la distanţă dacă situaţia o impune.

Reporter: Cum s-au acomodat elevii cu noua situaţie din învaţământ?

Tudor-Alexandru Panait: Pe foarte mulţi dintre noi lipsa de organizare, coerenţă şi de informaţii primite din partea guvernanţilor cu privire la viitorul nostru academic cred că ne-a afectat mai mult decât şcoala online în sine. Majoritatea elevilor au făcut eforturi proprii pentru a-şi putea continua studiile, eficacitatea orelor online fiind, din păcate, scăzută. Lipsa de formare continuă a profesorilor spre a folosi metode moderne de predare şi structura rigidă a sistemului de evaluare a învăţământului românesc cred că au reprezentant factorii principali ce au îngreunat acomodarea elevilor cu noua situaţie din învăţământ.

Reporter: Consideri că şcoala online vine în avantajul sau în dezavantajul elevilor?

Tudor-Alexandru Panait: Depinde foarte mult de ceea ce ne dorim să obţinem prin şcoala online. Trebuie să fii deziluzionat total să crezi că şcoala online poate înlocui în totalitate şcoala fizică, modul acesta de predare, pentru a veni în avantajul elevilor, nu poate fi decât complementar actului educaţional în format fizic. Dacă ne uităm pe statistici, atunci vom observa că aproape jumătate dintre elevi nu au participat la orele online fie pentru că nu au avut cu ce, fie din alte motive, iar dintre cei ce au participat mulţi au acuzat o eficienţă scăzută. Pentru ca orele acestea să poată fi eficiente şi să vină în avantajul elevilor, este nevoie de stabilirea unor obiective clare, alături de modurile în care cadrele didactice pot atinge acele obiective, în momentul de faţă fiind o degringoladă generală cu privire la ce au de făcut atât elevii, cât şi profesorii. Din păcate, nici până în acest moment nu avem vreo strategie sau proiecţie cum că vom avea, iar în continuare sute de mii de elevi nu au acces la şcoala online.

Reporter: Cum apreciază elevii şcoala fără colegi?

Tudor-Alexandru Panait: Imposibilitatea de a-ţi vedea colegii şi de a comunica direct cu aceştia, cel puţin pentru mine, a reprezentant factorul cel mai demoralizator. Pentru majoritatea elevilor, colegii reprezintă una dintre marile bucurii şi plăceri ale mersului la şcoală, iar impunerea de a rupe legătura cu aceştia pentru o perioadă nedeterminată cred că a reprezentant un factor de stres foarte puternic pentru elevi. Mai mult, pentru elevii ce se aflau în anii terminali, toată această situaţie nu le poate lăsa decât un gust amar, pentru că trecerea la o nouă etapă a vieţii, în loc să se facă în cadrul unei festivităţi atât de aşteptate, s-a făcut acasă, pe o platformă de comunicare la distanţă. Şcoala reprezintă mai mult decât un loc în care se formează viitorii adulţi. Şcoala reprezintă o comunitate, o familie, iar sustragerea forţată din acest mediu clar ne afectează.

Reporter: Cât de activi sunt profesorii în actul educaţional online?

Tudor-Alexandru Panait: Am observat, în general, o mobilizare fantastică a cadrelor didactice spre a face din aceas­tă perioadă grea o perioadă uşoară şi productivă. Mai mult, am asistat şi la evenimente extraordinare în care comunitatea locală, coordonată de profesori, s-a adunat spre a sprijini material elevii defavorizaţi pentru ca aceştia să poată participa în continuare la procesul educaţional. Sau profesori ce şi-au oferit gratuit timpul şi cunoştinţele personale pentru a medita elevii ce au nevoie de sprijin în pregătirea pentru examenele naţionale.Cred că această perioadă grea ne-a marcat pe toţi şi ne-a arătat cât de important este să colaborăm şi să acţionăm ca o unitate colectivă, iar această tendinţă am observat-o şi în rândul profesorilor care constant ne-au sprijinit să colaborăm între noi şi care şi-au adaptat, din mers, modul de lucru ca să nu fie pusă şi mai multă presiune pe noi. Este evident că nu poţi avea aceeaşi eficacitate ca la o oră de curs fizic, în contextul în care nu ai fost pregătit, atât ca profesor, dar şi ca elev, niciodată pentru un astfel de moment, dar cred că rezultatele puteau fi şi mai tragice fără implicarea continuă a profesorilor. Cu toate acestea, este nevoie de implementerea unor programe de pregătire continuă a cadrelor didactice în folosirea tehnologiilor moderne de predare, astfel încât procesul de predare la distanţă să fie şi mai eficient decât până acum.

Reporter: Cum s-au descurcat elevii din punctul de vedere al dotării tehnologice în această perioadă?

Tudor-Alexandru Panait: "Nu daţi banii pe prostii, cumpăraţi laptop-uri la copii" a fost unul din mesajele pe care le-am transmis, alături de prietenii noştri de la Declic, reprezentanţilor Guvernului României şi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, printr-o petiţie semnată de peste 25.000 de români.

Situaţia cauzată de pandemie a scos în lumina reflectoarelor discrepanţa de şanse şi posibilităţi dintre mediul urban şi cel rural. Sute de mii de copii sunt privaţi de dreptul la educaţie din cauza lipsei de implicare şi modernizare a infrastructurii şcolare, iar timpul nu mai poate aştepta. Este nevoie de investiţii, este nevoie de implicare şi, mai ales, de asumare. O societate sănătoasă are nevoie de cetăţeni educaţi şi responsabili, iar copiii de astăzi - adulţii de mâine -, sunt pier­duţi dacă procesul de modernizare va continua să fie amânat. Solicităm, astfel, Guvernului României şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării urgentarea creării unui grup de lucru pentru stabilirea cadrului în care se va desfăşura viitorul an şcolar şi accelerea procesului de cumpărare şi echipare cu infrastructură informatică a mediilor dezavantajate.

Reporter: Mulţumesc!