SUPLIMENT FONDURI EUROPENE PNRR - axat pe rezilienţă şi mai puţin pe redresare

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un program foarte important pentru România, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante - Transporturi ( 7,6 miliarde euro), Educaţia (3,6 miliarde de euro) şi Sănătatea (2,45 miliarde de euro), restul sumelor urmând a fi alocate pentru digitalizare, tranziţie verde, acţiuni climatice, turism şi cultură, administraţiile publice locale precum şi pentru un pachet consistent de reforme. Din cele 29,2 miliarde euro alocate prin PNRR, vor fi construiţi 434 kilometri de autostradă, vor fi construite sute de şcoli şi creşte, spitale - primul ar urma să fie gata în anul 2024 - şi vor fi renovate mai multe unităţi sanitare. Printre reformele importante prevăzute în PNRR se află reforma justiţiei, reforma sistemului de pensii, reformarea companiilor de stat şi reforma salarizării în sectorul public.

Menţionăm că din cei 29,2 miliarde euro aproape 16 miliarde sunt împrumuturi, iar guvernul nu a renunţat la această componentă, deoarece consideră că nevoia de investiţii în ţara noastră este foarte mare şi că întreaga sumă va fi absorbită până la 31 august 2026, aşa cum prevede regulamentul european privind Mecanisul de Redresare şi Rezilienţă.

În privinţa monitorizării acestui plan, în PNRR sunt incluse peste 500 de jaloane şi ţinte, care vor fi monitorizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care va trimite, la fiecare şase luni, o situaţie către Comisia Europeană pentru deblocarea sumelor necesare. Tot PNRR-ul va fi auditat de către Autoritatea de audit din cadrul Curţii de Conturi şi va mai exista un comitet public de monitorizare care se va întâlni o dată la trei luni cel puţin, din care vor face parte reprezentanţii administraţiilor locale, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, care va întocmi şi el rapoarte cu privire la implementarea PNRR.

Din cei 29,217 miliarde euro alocaţi ţării noastre prin Mecanismul de Redresare şu Rezilienţă, 12,013 miliarde euro (40,88%) sunt destinaţi investiţiilor şi reformelor din zona verde, iar 5,894 miliarde euro (20,05%) pentru componenta digitală.

Banii care vor fi alocaţi de Uniunea Europeană prin PNRR trebuie accesaţi până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanţate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni, abia la finalul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, după ce acest document va fi aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană şi în luna octombrie de ECOFIN.

• PNRR - structurat pe şase piloni

PNRR este structurat pe şase piloni. În pilonul I, sunt alocaţi 1,88 miliarde euro pentru managementul apei - din care cei mai mulţi bani se vor duce către reţelele de apă şi canalizare ce vor fi realizate în localităţile care au sub 2000 de locuitori.

Pentru împăduriri sunt alocate 1,37 miliarde euro, în timp ce proiectele din managementul deşeurilor vor fi finanţate în total cu 1,2 miliarde euro. Reformele şi investiţiile în privinţa împăduririlor vor duce la plantarea a peste 45.000 de hectare de pădure, actualizarea planurilor de management pentru 250 de arii naturale protejate, adoptarea actelor normative necesare pentru implementarea Strategiei UE 2030. În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, va avea loc dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi control a Gărzii de Mediu prin achiziţionarea a 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului, printre care se vor afla 300 staţii de monitorizarea a radioactivităţii şi 240 staţii de monitorizare a zgomotului. De asemenea, 15 sisteme de management integrat al deşeurilor vor beneficia de măsuri de dezvoltare şi modernizare şi mai este ţintită construirea a 10 instalaţii de tratare reciclare deşeuri colectate separat în vederea atingerii ţintelor de reciclare din pachetul economiei circulare.

• 7,6 miliarde euro pentru autostrăzi, cale ferată şi metrou

Infrastructura de transport are partea leului în PNRR, cu o alocare totală de 7,6 miliarde euro, din care se vor realiza sute de kilometri de autostradă, se va construi metroul din Cluj care va avea nouă staţii, va fi finanţat şi metroul din Bucureşti şi va fi reabilitată şi modernizată o parte din infrastructura feroviară a ţării.

Prin cele 2,2 miliarde euro alocate prin Fondul pentru Valul Renovării vor fi eficientizate energetic şi reabilitate între 1000 şi 1.500 blocuri de locuinţe (4 milioane metri pătraţi de clădiri rezidenţiale) şi circa 2000 de clădiri publice reabilitate (2,5 milioane metri pătraţi).

• Energia verde - un obiectiv cu proiecte agreate în prealabil de oficialii de la Bucureşti

Domeniul energiei este finanţat cu 1,62 miliarde euro pentru proiecte privind energia regenerabilă şi infrastructură de gaz cu hidrogen. Printre rezultatele aşteptate de la proiectele din domeniul energiei, se numără:

- creşterea capacităţii instalate de producţie energie electrică din surse regenerabile (eolian şi solar), de la 4408 la 5908 MW

- contract de construcţie a reţelei de gaz în combinaţie cu alţi combustibili gazoşi cu emisii scăzute de carbon

- 400 km reţea de distribuţie gaz metan şi alte gaze cu emisii scăzute de carbon

- finalizarea unor capacităţi de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puţin 0,5 GW pe an

- finalizarea punerii în funcţiune a cel puţin 100 MW (200 MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate şi integrării în reţea a capacităţilor solare şi eoliene.

Din anexele documentului iniţial şi din cele ale PNRR-ului care poate fi consultat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, reiese că investiţiile mari, care vor absorbi peste 700 milioane euro, vor fi doar cinci. Primul se referă la construirea unei centrale pe gaze de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW şi instalaţie pentru producerea hidrogenului verde şi captare CO2, realizate de asocierea Romgaz- GSP Power, la Halânga, Mehedinţi, care va fi finanţat din PNRR cu 320 milioane euro. Al doilea priveşte construirea unei centrale pe gaz de 159 MW, parc fotovoltaic de 20 MW, instalaţie de producere a hidrogenului verde şi captare CO2, realizate de asocierea Romgaz- GSP Power la Constanţa, care va primi din PNRR 265 milioane euro. Hidroelectrica va primi 100 milioane euro pentru producerea de hidrogen verde, Nuclearelectrica va fi finanţată cu 28 milioane euro pentru realizarea la Cernavodă a unui parc fotovoltaic şi pentru producere şi stocare hidrogen verde, iar Electrica va primi 50 milioane euro, pentru o investiţie în stocarea energiei electrice, cu o capacitate instalată de 50 MW şi pentru o reţea de încărcare pentru vehiculele electrice.

Restul de bani, majoritatea vor merge în reţelele de gaze naturale cu hidrogen şi conectarea gospodăriilor la reţelele respective, precum şi pe transportul electric şi cele 650.000 de staţii de încărcare care ar urma să fie făcute în toată ţara. Pentru apelurile competitive de proiecte sunt destinate 300 milioane de euro.

• Finanţarea IMM-urilor - "Cenuşăreasa" PNRR-ului

Pe pilonul II, pentru cloud guvernamental şi sisteme publice digitale interconectate sunt alocaţi 1,892 miliarde euro. Din aceşti bani se vor realiza şi cărţile de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetăţeni. Pilonul III este destinat reformelor fiscale şi reforma sistemului de pensii - pentru care sunt alocaţi 482 milioane euro - şi suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare şi reforma companiilor de stat ce au fost finanţate iniţial cu 2,359 miliarde euro, dar în urma negocierilor finanţarea a crescut cu 300 milioane euro destinate digitalizării IMM-urilor.

2,32 miliarde euro sunt alocaţi pentru pilonul IV, care va finanţa proiectele din turism şi cultură - finanţate cu 200 milioane euro - şi fondul local (pentru administraţiile publice locale) pentru tranziţia verde şi digitală - ce va primi 2,12 miliarde euro. Din sumele respective ar urma să fie realizate, printre altele, următoarele obiective:

- minim 140.000 metri pătraţi construiţi pentru locuinţe sociale/de necesitate, sau pentru tineri/specialişti în mediul urban, minim 880.000 metri pătraţi construiţi de locuinţe pentru specialişti în educaţie şi sănătate în mediul rural;

- 420 autobuze electrice (împreună cu staţii de încărcare rapide şi lente)/hidrogen/ şi troleibuze cu baterii; 50 de tramvaie - în municipii reşedinţe de judeţ

- 240 autobuze electrice/hidrogen şi 140 autobuze curate/troleibuze cu baterii - în alte tipuri de oraşe

- 6.500 staţii noi de încărcare vehicule electrice în total, în toate categoriile de localităţi

- 100 sisteme de transport inteligente şi alte infrastructuri TIC realizate/extinse

- 1.000 microbuze electrice/hidrogen achiziţionate pentru scopuri comunitare

- 3.000 km de piste pe trasee velo naţionale, inclusiv traseele EuroVelo - Municipii, ADI, parteneriate multi-nivel, iar legat de aceasta:

• Obiective ambiţioase în domeniul Sănătăţii

Pentru Sănătate - mai precis pentru fondul pentru spitale şi creşterea accesului la sănătate, în pilonul V sunt alocaţi 2,45 miliarde euro. Reformele din domeniul social sunt finanţate cu 217 milioane euro, iar cele din administraţia publică şi justiţie cu 155 milioane euro.

Rezultatele principale pe care PNRR ţinteşte să le obţină la final în domeniul Sănătăţii sunt:

- 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi şi personal.

- 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistenţă medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural.

- 26 compartimente/secţii de terapie intensivă nou-născuţi dotate, inclusiv cu ambulanţă transport nou- născuţi (pentru centrele regionale).

- 30 de ambulatorii/unităţi medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistenţă medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/ dotate

- 25 unităţi sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă

- 10 unităţi medicale mobile - pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistenţă medicală specializată

În fine, pilonul VI, România Educată are o alocare totală de 3,6 miliarde euro. La finalul acestor reforme şi investiţii se aşteaptă rezultate importante precum creşterea cu cel puţin 10% a numărului elevilor înmatriculaţi în cadrul liceelor agricole (până la cel puţin 90.000 elevi), 50 de şcoli noi, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare, 1175 SMART Lab-uri achiziţionate pentru unităţile de învăţământ de nivel gimnazial şi liceal, 6176 şcoli care au primit resurse tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică şi pentru derularea învăţării in format virtual, 140 de creşe înfiinţate şi operaţionalizate şi 412 servicii complementare (se înfiinţează în spaţii oferite de comunitate/diferiţi furnizori publici şi privaţi de educaţie, în localităţile izolate, dezavantajate unde nu se justifică construirea unei creşe/grădiniţe), 10 centre de învăţământ dual integrate, finalizate şi operaţionale, corelate cu cerinţele operatorilor economici din zona respectivă.