SURSE EUROPENE AU DECLARAT PENTRU ZIARUL BURSA: "Neimplementarea legii bail-in-ului riscă să decredibilizeze Uniunea Bancară"

Neimplementarea legii care prevede şi aplicarea bail-in-ului pentru salvarea băncilor cu probleme riscă să pună sub semnul întrebării credibilitatea Uniunii Bancare, ne-au declarat unele surse europene.

Acestea apreciază că situaţia actuală referitoare la transpunerea în legislaţiile naţionale a Directivei Europene care priveşte rezoluţia bancară este "nesatisfăcătoare, cauzând incertitudini legislative şi implicând riscuri politice şi legale în cazul în care băncile ar întâmpina dificultăţi".

În aceste condiţii, Comisia Europeană (CE) solicită ţărilor membre să-şi accelereze efortul pentru implementarea reglementărilor din domeniu şi îşi manifestă disponibilitatea să le ajute în acest demers.

Ţara noastră se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.

În luna mai, Comisia Europeană a cerut de la 11 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Franţa, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia, România şi Suedia) implementarea în totalitate a legii menţionate mai sus.

"Cererea a fost făcută sub forma unei opinii motivate, care reprezintă a doua fază a procedurii de infringement a UE.

Din mai, unele ţări au făcut anumiţi paşi ca să se asigure că sunt în linie cu reglementările UE privind Directiva Europeană referitoare la rezoluţie şi restructurare. Altele nu au făcut acest lucru, iar UE ar putea decide să le ducă în faţa Curţii de Justiţie a UE", ne-au mai spus sursele citate.

Acestea au adăugat că ţările care au transpus în totalitate reglementările UE în legislaţia naţională sunt Austria, Germania, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Letonia, Estonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Portugalia, Danemarca şi Bulgaria, cele care au implementat parţial această lege fiind Belgia, Spania, Cipru, Malta, Ţările de Jos, Slovenia şi Franţa.

Aşadar, România nu se află printre ţările menţionate de oficialii europeni care au deja o lege completă sau parţială în domeniul rezoluţiei bancare.

Potrivit oficialilor europeni, Directiva în cauză stabileşte reguli şi proceduri care să combată problemele sau eşecul unei bănci sau firme de investiţii. Reglementările de profil presupun "instrumentele sau puterea" necesare care să ofere siguranţa că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate ordonat, evitându-se implicarea contribuabililor prin aplicarea procedurii de bail-out şi menţinându-se stabilitatea financiară, ne-au explicat sursele citate.

Acestea apreciază că Directiva este o reglementare substanţială, dificil de transpus, la care este mult de lucru şi că deadline-urile stabilite au fost ambiţioase, recunoscând "eforturile importante pe care statele membre le-au făcut şi continuă să le facă".

În acelaşi ton, oficialii subliniază că CE a informat pe larg statele membre de nevoia de implementare la timp a Directivei.

Ministerul nostru de finanţe a transmis spre dezbatere Parlamentului un proiect legislativ realizat de Banca Naţională a României (BNR) care priveşte crearea unui Fond de rezoluţie bancară. Acesta ar fi urmat să fie luat în discuţie săptămâna aceasta, în Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, însă pe ordinea de zi a şedinţei de marţi nu a fost trecut.

Analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că un astfel de proiect legislativ nu a fost aprobat până acum pentru că ar fi neconstituţional, acesta urmând să vizeze şi aplicarea bail-in-ului.

Domnul Blănculescu ne-a declarat, recent: "Situaţia este foarte clară - în momentul în care va fi agreată formula europeană, eu, depunător, voi fi în poziţia în care mi se vor lua banii pentru salvarea băncii, prin bail-in, în loc ca statul să intervină. Deponenţii au depus bani la bancă pentru a fi păstraţi, nu ca să îi ia instituţia respectivă. Aşadar, aceşti bani reprezintă proprietatea deponentului, iar dacă se confiscă se încalcă dreptul la proprietate şi, deci, se încalcă constituţia. Acest lucru conduce la neconstituţionalitatea legii şi probabil că acesta este motivul pentru care nu a fost aprobat până acum un astfel de proiect".

Printre altele, proiectul, care deja a fost avizat de Guvern, vizează şi aplicarea bail-in-ului în vederea salvării băncilor cu probleme, ce presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate.

Referitor la această procedură, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR ne-a precizat, la începutul lunii iunie: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".

Ordonanţa 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului spune că a doua măsură de stabilizare a unei bănci prevede posibilitatea participării Fondului de Garantare a Depozitelor în calitate de acţionar al instituţiei respective.

Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, ne-a explicat că rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale.

Recent, domnia sa ne-a precizat: "Prin diverse mecanisme se încearcă salvarea băncilor. De exemplu, se preiau active şi pasive dintr-o bancă şi se transferă către altă bancă, autoritatea publică înfiinţează o «carcasă» goală numită bancă punte şi în acea «carcasă» se introduc activele şi pasivele bune ale unei bănci, urmând ca activele rele, împreună cu acţiunile, să intre în insolvenţă, iar licenţa bancară să fie retrasă. Banca punte va fi administrată temporar, fiind în proprietate publică, după care va fi privatizată, în maxim trei ani, potrivit legii. În România, noi am instituit banca punte şi alte câteva instrumente, iar CE şi PE au emis această Directivă, care ar fi urmat să fie transpusă până la finalul anului 2014". Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.