Surse: Turcia vrea să majoreze capitalul băncilor de stat cu 3,8 miliarde de dolari

Turcia intenţionează să injecteze 51,5 miliarde de lire (3,8 miliarde de dolari) în băncile de stat, pentru a se asigura că acestea vor putea acorda în continuare credite companiilor, după ce prăbuşirea lirei le-a afectat rezervele de capital, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Potrivit unui oficial de rang înalt din apropierea acestui dosar, fondul suveran de investiţii din Turcia (Turkiye Varlik Fonu sau TWF) va majora capitalul de bază al băncilor TC Ziraat Bankasi AS, Turkiye Halk Bankasi AS şi Turkiye Vakiflar Bankasi TAO. Conform planurilor actuale, Ziraat va beneficia de o injecţie de capital de 22,5 miliarde de lire, în timp ce Halkbank şi Vakifbank vor primi, fiecare, câte 13,5 miliarde de lire, a dezvăluit oficialul, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Informaţia nu a fost confirmată de băncile turceşti, dar un reprezentant de la TWF a spus că fondul va continua să sprijine băncile aşa cum a făcut-o şi în trecut.

Deprecierea semnificativă a lirei turceşti şi eforturile băncilor de stat de a menţine costul creditului la un nivel scăzut de la debutul pandemiei de Covid-19 le-au afectat rezervele de lichidităţi, astfel că guvernul de la Ankara este nevoit să injecteze capital pentru a treia oară în tot atâţia ani în băncile de stat.

Fondul suveran de investiţii din Turcia deţine pachete majoritare de acţiuni la toate cele trei bănci de stat (Ziraat, Halkbank şi Vakifbank). TWF a injectat deja 6,7 miliarde de dolari în aceste bănci cu prilejul a două operaţiuni separate de recapitalizare derulate în 2019 şi 2020.

Însă în pofida precedentelor injecţii de fonduri, rata de adecvare a capitalului pentru băncile deţinute de statul turc a scăzut la 16% la finele lunii noiembrie 2021, de la 18% la finele lui 2019, conform celor mai recente date prezentate de Autoritatea de supervizare bancară din Turcia.

• Sondaje: Turcii cred că o alianţă de opoziţie ar putea pune capăt problemelor economice ale ţării

O serie de sondaje de opinie publicate luna aceasta arată că mulţi turci cred acum că o alianţă de opoziţie are mai multe şanse să pună capăt problemelor economice ale ţării lor decât preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi partidul său de guvernământ, AKP, conform Reuters.

Sub presiunea lui Erdogan şi în ciuda inflaţiei ridicate, banca centrală a Turciei a redus ratele dobânzilor cu 500 de puncte de bază începând din septembrie 2021, declanşând o criză monetară cu deprecierea masivă a lirei faţă de dolarul american.

Totodată, inflaţia a atins nivelul maxim din ultimii 19 ani, 36%, erodând puternic veniturile turcilor, în special ale claselor muncitoare şi mijlocie mică - baza electorală a AKP, formaţiune cu rădăcini islamice.

Pentru a reduce volatilitatea monedei naţionale, guvernul a introdus măsuri fiscale. Cu toate acestea, lira este cu 46% mai slabă decât acum un an, iar preşedintele Erdogan, care doreşte să stimuleze exporturile şi creditele, a refuzat o reorientare, în ciuda nemulţumirii tot mai mari a populaţiei.

Sondajele Metropoll Research arată că rata opiniilor pozitive despre Erdogan, care a condus Turcia în ultimii 19 ani, a scăzut înaintea alegerilor de anul viitor la 38,6%, cel mai scăzut nivel din 2015. Popularitatea şefului statului este sub cea a trei posibili contracandidaţi la alegerile prezidenţiale.

Potrivit unui alt sondaj, efectuat de Sosyo Politik, AKP mai beneficiază în prezent de sprijinul a doar 27% din alegători, faţă de 37% care susţin că au votat partidul la ultimele alegeri parlamentare, în 2018. Şi aliatul naţionalist al AKP din parlament, MHP, este în scădere - la 6,3%, sub nivelul de 7,3% de la alegeri.

Principala formaţiune de opoziţie, Partidul Republican, este cotat la 22,9%, iar aliatul său, IYI, la 10,3%; Partidul Democrat al Popoarelor (HDP, pro-kurd), are 9,4%.

Peste 11% din cei intervievaţi de Sosyo erau indecişi.

Un sondaj al ORC Research din această lună arăta că alianţa AKP-MHP totalizează 38,7%, sub opoziţia CHP-IYI, care contează pe 39,5%. HDP, care a susţinut neoficial coaliţia de opoziţie la alegerile locale din 2018, este creditat cu 8,4%. La scrutinul municipal, AKP a pierdut controlul asupra principalelor oraşe, Istanbul şi Ankara.

Circa două treimi din cei care au răspuns la întrebările Sosyo au indicat economia drept cea mai mare problemă a Turciei. Mai mult de jumătate au fost de părere că măsurile recente ale guvernului nu vor îmbunătăţi situaţia.

Un alt sondaj Metropoll a arătat că 36,7% din turci cred că opoziţia este cea mai în măsură să gestioneze economia, faţă de numai 35,4% care au indicat AKP-MHP.

Circa 38% din participanţii la sondaj au afirmat că îl admiră pe Erdogan - de la peste 52% la alegerile prezidenţiale din 2018, în timp ce primarul Ankarei, Mansur Yavas, şi cel al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, sunt apreciaţi pozitiv de 60%, respectiv 51%, iar liderul IYI, Meral Aksener, de 38,5%.