Sustenabilitate, responsabilitate socială şi implicare în contextul pandemiei - teme de dezbatere la conferinţa online "POSITIVE BUSINESS. A talk about sustainability and positive impact in business"

Business pozitiv, impact, sustenabilitate, responsabilitate socială şi implicarea în comunitate, în contextul pandemiei - au fost conceptele cheie ale conferinţei online "POSITIVE BUSINESS. A talk about sustainability and positive impact in business", eveniment organizat de BusinessMark, pe 26 noiembrie, conform unui comunicat de presă

Evenimentul a început alături de Dana Dobrescu (Corporate & Government Affairs Manager Mondelez Romania), care a prezentat rezultatele celei de-a doua ediţii a "State of Snacking", studiu despre tendinţele de consum în 2020 realizat de Mondelez şi The Harris Poll.

"Ne-am dorit să ne uităm cum s-a schimbat comportamentul consumatorilor pentru că anul acesta am avut foarte multe date de vânzări şi ne-am uitat la ele să ne pliem şi să reacţionăm imediat, însă datele de consumator au fost mai puţine şi sunt relevante şi mult mai importante, pentru că ne arată ce urmează", a explicat ea contextul realizării studiului.

Pandemia a accelerat creşterea globală a snacking-ului şi obiceiurile de consum, iar 88% dintre respondeţi au avut un consum similar sau crescut în acest an, dintre care 46% au luat mai multe gustări. 70% dintre millennials au avut mai multe gustări în 2020, 67% dintre cei care lucrează de acasă, dar consumul a crescut şi în rândul celor preocupaţi de sănătate (63%). Obiceiul de a lua gustări va fi parte din "noul normal" după ce vom trece de pandemie (60%), iar snacking-ul a fost important pentru a distrage atenţia de la acest an dificil, pentru că oferă confort şi linişte, iar gustările dau un plus de pozitivism. Peste 40% dintre respondenţi regăsesc în gustări confort, recompensare, o stare mai bună, relaxare, timp pentru ei şi o modalitate de a înlătura plictiseala, toate crescând ca importanţă, comparativ cu 2019.

Consumatorii sunt şi mai atenţi la controlul porţiilor, mai preocupaţi de valoarea nutritivă a gustărilor, să fie sănătoase şi să ajute la creşterea imunităţii, iar majoritatea cred că e responsabilitatea companiilor (81%) şi a guvernelor (69%) pentru ca oamenii să aibă acces la gustări mai sănătoase. Pandemia i-a direcţionat pe consumatori online, iar jumătate dintre consumatorii online spun că au început să cumpere gustări online mai des decât offline / în magazin.

"Deşi au socializat mai puţin, oamenii s-au întors spre comunităţi. Confortul a fost cuvântul cheie în perioada pandemiei, consumatorii au căutat confort şi momente de linişte. Oamenii sunt foarte atenţi la sănătatea lor, fizică şi psihică, ceea ce ne ajută pe noi şă vedem ce facem în perioada următoare cu produsele noastre, bineînţeles, ca să continuăm să răspundem acestor nevoi. Momentele de linişte îi fac să aibă un consum mai conştient şi asta ne bucură pentru că vom comunica foarte mult pe zona de mâncat conştient, cu intenţie şi atenţie, iar brandurile cunoscute sunt preferate de consumatori", a concluzionat Dana Dobrescu.

În continuare, Cristina Hanganu (Director of Communication & CSR Lidl România, Vicepresident Global Women in PR Romania) a oferit mai multe detalii despre cum s-a adaptat Lidl România la contextul provocat de pandemia generată de COVID-19.

"Ce ne-am dat seama încă de la început a fost că, în primul rând, trebuie să ne uităm la noi, şi cum funcţionăm noi ca organizaţie, ca să putem ulterior să contribuim în comunitate. Şi primul lucru care ni s-a părut important a fost să fim foarte bine informaţi şi foarte bine organizaţi. Într-o situaţie de criză, marcată de incertitudine şi schimbări rapide, prioritatea noastră a fost să ne asigurăm că noi Lidl suntem informaţi şi bine organizaţi. Strategia noastră a fost să sprijinim pe deplin toţi angajaţii, în funcţie de specificul activităţii lor, în gestionarea impactului provocărilor cauzate de pandemie şi să îi menţinem implicaţi şi pozitivi. În plus, prioritatea noastră a fost să arătăm recunoştinţă pentru răspunsul lor fantastic la presiunea pe care toţi lucrătorii din retail o simţeau", a explicat Cristina Hanganu.

Mihaela Popovici (Manager PR, Comunicare Internă & CSR CEZ România) a împărtăşit din proiectele de CSR ale grupului CEZ în România derulate în contextul pandemiei, cum a arătat voluntariatul anul acesta şi care au fost acţiunile întreprinse pentru a menţine implicarea angajaţilor. În 2020, în contextul pandemiei, s-au amplificat decalajele dintre mediul urban şi cel rural, iar grupul CEZ s-a implicat în susţinerea educaţiei, dependentă de accesul la tehnologie. Prin proiectele susţinute, aproape 900 de elevi au acces la şcoala online, iar prin programul educaţional Ucenic Electrician aproape 300 de tineri formează noua generaţie de electricieni ai viitorului.

Comunitatea se află în centrul acţiunilor grupului CEZ, care s-a implicat activ în acest an, prin donaţii pentru echipamente medicale şi hrană pentru grupurile vulnerabile din cele nouă judeţe în care operează.

"În 2019 am lansat un studiu pentru a afla care este percepţia românilor despre un viitor verde. Peste jumătate dintre respondenţi încearcă să aibă un impact pozitiv asupra mediului, prin acţiunile lor de zi cu zi, iar dintre românii care sunt responsabili faţă de mediu, şapte din zece au grijă să nu arunce gunoaie în spaţii nepermise, şase din zece reciclează selectiv gunoiul, iar peste doi din zece sunt atenţi la consumul de apă si energie. Ne bucurăm să vedem că oamenii încep să înţeleagă care este impactul lor şi cum pot reduce efectele negative pe care le au asupra naturii pentru că schimbarea vine cu fiecare dintre noi", a spus Mihaela Popovici.

Printre subiectele abordate de Andrei Dinescu (Commercial Manager, GreenPoint Management) în cadrul evenimentului s-au regăsit: perspectiva organizaţiei GreenPoint Management asupra deşeurilor de ambalaje, aspecte privind tranziţia de la economia liniară la economia circulară, radiografia situaţiei actuale şi soluţii pentru un viitor sustenabil al României.

"Din punctul nostru de vedere, călcâiul lui Ahile în întreg sistemul este colectarea selectivă a deşeurilor menajere. Obstacole cele mai mari în colectarea selectivă a deşeurilor menajere observate de noi sunt de natură sistemică, socială şi perceptivă. Obstacol sistemic în contextul în care România se confruntă cu un grad foarte redus de colectare selectivă, deşeurile municipale sunt aruncate în spaţii publice, apoi ajung în sol sau surse de apă şi poluează. Din punct de vedere social, cetăţeanul nu conştientizează încă faptul că deşeul de ambalaj este o resursă, are valoare. Această confuzie poate fi combătută doar prin programe naţionale şi unitare de comunicare, care este foarte important să aibă continuitate. Obstacolul perceptiv este reprezentat de faptul că majoritatea populaţiei percepe deşeurile ca pe un gunoi, cu o viaţă scurtă, de care trebuie să scape repede şi li se pare normal să ajungă la groapa de gunoi. Este foarte important să schimbăm această paradigmă, iar deşeul de ambalaj să fie perceput drept ceea ce este, o resursă valoroasă. Deşeurile au devenit deja o materie primă secundară, ce trebuie recuperată, iar presiunile la nivel european sunt destul de mari în acest sens. GreenPoint Management este o organizaţie care implementează răspunderea extinsă a producătorului, în 2019 am preluat responsabilitatea pentru peste 250.000 tone de ambalaje puse pe piaţă de către partenerii noştri, asigurând reciclarea pentru peste 140.000 de tone de deşeuri de ambalaje. Acest lucru înseamnă că 24 de camioane pline cu deşeuri de ambalaje au ajuns în fiecare zi a anului 2019 la un reciclator şi au fost transformate în materie primă secundară. De asemenea, prin activitatea noastră contribuim la 8 din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, iar toate acestea se întâmplă în timp ce evaluăm constant impactul pe care îl avem asupra mediului", a precizat Andrei Dinescu.

Provocările pe termen scurt şi mediu ale organizaţiei şi partenerilor acesteia sunt obiectivele de colectare şi reciclare impuse de către comunitatea europeană, printre care obiectivul de colectare separată a materialelor plastice de unică folosinţă (SUP), care este 77% începând cu 2025 şi va urca la 90% din 2029.

În plus, conform legislaţiei europene, sticlele din PET trebuie să aibă un conţinut de rPET de cel puţin 25% din 2025 şi cel puţin 30% din 2030. România ar trebui sa atingă un grad de reciclare deşeuri menajere de 50% în decembrie 2020, iar în decembrie 2025, ţara noastră trebuie să valorifice minim 65% din greutatea tuturor deşeurilor de ambalaje, adică trebuie reciclate 50% din ambalajele din plastic, 50% din aluminiu şi 70% din cele de sticlă.

Uniunea Europeană pune la dispoziţie mai multe instrumente pentru a susţine atingerea obiectivelor, printre care DRS - sistemul depozit (Deposit Return System), "Plăteşti pentru cât arunci", impunerea de cote minime de ambalaje reutilizabile folosite, "Taxa la groapă", taxa de 0.8 EUR/kg pentru deşeuri de plastic puse pe piaţă şi nereciclate şi susţinerea dezvoltării eco-design-ului.

"Instrumentele oferite de Comisia Europeană sunt gândite ca parte dintr-un proiect ambiţios, de transformare a actualei economii liniare într-o economie circulară", a explicat Andrei Dinescu.

"Pandemia pe care o înfruntăm în prezent a determinat business-urile să găsească soluţii de adaptare într-un timp foarte scurt. În ceea ce priveste piaţa imobiliară, lucrurile au devenit dificile şi din punctul de vedere al siguranţei mediului din interiorul clădirilor. Companii precum Genesis Property au reuşit o aliniere temeinică prin realizarea IMMUNE Building Standard, un standard global de determinare a gradului de imunitate al mediului din interiorul clădirilor, pentru a face faţă provocărilor sanitare şi a minimiza efectele unei pandemii precum cea Covid-19. Stndardul este inspirat din tehnologii şi proceduri aplicate spitalelor. "În aprilie, în timpul primului val al pandemiei de Covid-19, Genesis a stabilit un grup de lucru format din aproximativ 25 de oameni, foarte important, cu formare profesională diferită - medicală, arhitecturală, inginerească. Grupul a inclus companii de tehnologie, de facility management şi chiar pe înşişi cei ce ocupă clădirile. Cu o investiţie de un milion de euro, am căutat să facem cercetarea şi dezvoltarea pentru a ne ocupa de pandemia din prezent, dar şi privind spre viitoare pandemii. Asta a dus la crearea IMMUNE Building Standard", a precizat Gavin Bonner (Vicepreşedinte Genesis Property).

De la debutul pandemiei, tehnologia şi conectivitatea au devenit mai importante ca oricând, iar operatorii telecom a trebuit sa susţină cererea crescută de servicii.

"În centrul activităţilor de comunicare şi CSR ale grupului Digi în 2020 s-a aflat ideea de grijă, grijă faţă de angajaţii noştri, grijă faţă de clienţi, faţă de parteneri şi faţă de întreaga comunitate, întreaga societate românească, pe care pandemia a pus-o la o destul de mare încercare, atât din punct de vedere sanitar, cât şi din punct de vedere economic. Am decis să derulăm o campanie de comunicare corporate, 360 de grade, împărţită pe trei segmente şi trei mesaje centrale. Am început prin a comunica mesajul central - "Am grijă", am continuat prin a ne concentra asupra eroilor zilei, pentru a transmite mesaje de încurajare şi de susţinere a celor pentru care era evident că urmează o perioadă deosebit de grea şi, cea de-a treia secţiune, orientată spre viitor. Da, ne confruntăm cu o situaţie extraordinară, ne confruntăm cu o situaţie deosebit de îngrijorătoare, dar în acelaşi timp trebuie să ne gândim la viitor şi măsurile şi deciziile pe care le luăm acum să privească spre acea normalitate în care vom trăi cu toţii odată ce va trece pandemia. În această secţiune focusul s-a îndreptat spre societate, spre comunităţi, spre acele domenii de activitate care au avut cea mai mare nevoie de sprijin din partea companiilor şi a cetăţenilor. Această campanie a reprezentat pentru noi un prim exerciţiu de comunicare integrată la nivelul grupului Digi", a explicat Luiza Domnişoru (Director, Departamentul de Comunicare şi CSR, Grupul Digi).

Campania de comunicare a inclus realizarea a 3 spoturi TV şi difuzarea pe canalele media ale grupului, spoturi ce au inclus testimoniale ale colegilor din televiziune despre modul în care percep ideea de grijă, 29 de postări pe canalele de social media, derularea de proiecte de susţinere a eforturilor comunităţii, sponsorizări şi donaţii pentru dotarea spitalelor cu echipamente medicale, donaţii de echipamente şi servicii de date mobile pentru susţinerea şcolii online, acordarea de sprijin sub formă de helpline sau call center către mai multe ONG-uri care au ajutat persoane afectate de COVID-19.

Pentru a avea o imagine de ansamblu a percepţiei publicului asupra activităţilor şi a implicării Digi în răspunsul la pandemie, grupul a derulat în luna noiembrie un sondaj. 78% dintre respondenţi au considerat că Digi a susţinut sistemul de sănătate, educaţia şi comunităţile în această perioadă, iar 81% consideră compania responsabilă. Dintre participanţii la studiu, 31% cred că o companie responsabilă trebuie să se implice în cât mai multe domenii - sănătate, educaţie, mediu, comunitate, iar 37% consideră că acţiunile trebuie să se îndrepte spre educaţia de bază.

La rândul său, Cristiana Mateoiu (Director Executiv Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria) a vorbit despre cum să ai impact în schimbarea vieţilor oamenilor vulnerabili.

"Peste 80% din activitatea noastră este susţinută prin sponsorizările corporate, împreună cu companiile care ne sunt prietene şi partenere construim proiecte de susţinere a comunităţii, oferim sănătate bolnavilor aflaţi în afara sistemului medical şi oferim educaţie copiilor din familii defavorizate", a explicat Cristiana Mateoiu.

Evenimentul a fost moderat de Alina Liciu, Managing Partner, The Azores Sustainability & CSR Services şi Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

Ziarul BURSA este partener media.