• Actorii pieţei imobiliare vor o lege pentru impozitarea veniturilor înregistrate de persoanele fizice
• Construcţiile în regie proprie sînt cea mai mare sursă de evaziune fiscală şi spălare de bani
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a introdus, la începutul acestui an, un regim simplificat de TVA pentru unele bunuri, cum ar fi deşeuri, terenuri, clădiri, material lemnos sau animale vii. Pentru aplicarea corectă a regimului simplificat de TVA (taxare inversă), MFP a făcut publică procedura din proiectul de norme pe adresa de internet a ministerului. Taxarea inversă se aplică doar în cazul în care atît vînzătorul, cît şi cumpărătorul sînt înregistraţi ca plătitori de TVA şi se poate realiza la fiecare stadiu al circuitului economic. În proiectul de Norme sînt prezentate în detaliu şi prevederi legate de întocmirea facturilor fiscale, evidenţierea TVA colectat şi dedus sau aplicat taxării inverse în cazul vînzărilor de bunuri cu plata în rate. Potrivit proiectului, în cazul vînzării unei clădiri, factura fiscală se întocmeşte la valoarea acesteia plus TVA, care, deşi se facturează, nu se încasează.
Proiectul i-a bulversat pe investitorii de pe piaţa imobiliară pentru că textul Normelor este confuz. Mulţi nu au înţeles ce se întîmplă cu TVA-ul în cazul cum-părătorului. Ziarul "Bursa" a solicitat departamentului de comunicare din cadrul MFP clarificări în acest sens, dar nu au fost trimise pînă la închiderea ediţiei.
Artur Silvestri, directorul general al "SGA România", unul din cele mai cunoscute institute de consultanţă imobiliară, ne-a declarat că ştie de proiect încă de la sfîrşitul lunii octombrie şi că, dacă va fi aprobat în forma actuală, nu va avea nici o influenţă asupra tranzacţiilor cu clădiri şi terenuri.
Domnia sa ne-a explicat: "Constat că şi actualii guvernanţi, care promovează aceste norme elaborate de fosta conducere a Ministerului Finanţelor, nu consultă mediul de afaceri cînd iau astfel de decizii sau promovează proiecte de lege. Am înţeles că aceste prevederi ţin strict de procedurile contabile. Vînzătorul şi cumpărătorul facturează TVA-ul în tranzacţiile vizate de această lege şi pe plus şi pe minus. Practic, decontarea se produce între ei pentru că vînzătorul îl facturează şi nu îl încasează, iar cumpărătorului îi rămîne valoarea TVA-ului din tranzacţia respectivă. Cumpărătorul va plăti acest TVA doar dacă vinde bunul care a făcut obiectul tranzacţiei scutite de taxa pe valoarea adăugată unei societăţi neplătitoare de TVA, unui ONG sau unei persoane fizice".
Directorul general al SGA apreciază că proiectul de lege reprezintă doar un avantaj micuţ pentru investitori, că nu poate împiedica evaziunea fiscală sau spălarea de bani de pe piaţa imobiliară şi că încă nu există o legislaţie europeană în domeniu. Artur Silvestri a subliniat: "Cea mai mare problemă a pieţei imobiliare a fost ocolită de toate guvernele. Mă refer la construirea în regie proprie şi investiţiile mari făcute de persoanele fizice. În aceste cazuri, nu se emit facturi şi, deci, nu se plăteşte TVA sau impozit pe profit. Aceste situaţii sînt cele care produc evaziuni fiscale şi facilitează spălarea de bani pe piaţa imobiliară. Există foarte multe cazuri în care blocuri de birouri cu peste opt etaje sau centre comerciale mari sînt construite în regie proprie de persoane fizice şi vîndute la preţuri astronomice unor societăţi comerciale".
Domnia sa consideră că autorităţile române ar trebui să adopte modelul occidental de impozitare şi că TVA-ul ar trebui încasat, în cazul tranzacţiilor imobiliare, pe profitul pe care îl obţii şi nu pe preţul de vînzare al imobilului.
şi Dan Ioan Popp, directorul general al "Impact" SA Bucureşti, una dintre cele mai mari companii care investeşte în construcţia de ansambluri rezidenţiale, ştia încă de anul trecut de proiectul de lege privind taxarea inversă şi nu şi-a făcut speranţe. Domnia sa ne-a declarat: "Trebuie să recunosc că este o stimulare pentru investitori să ruleze banii prin firme şi nu prin persoane fizice, dar nu am fost deosebit de entuziasmat pentru că nu atinge punctele slabe ale pieţei imobiliare. Dacă legea va fi aprobată, nu vom asista la o explozie a tranzacţiilor între societăţile comerciale plătitoare de TVA. Este pur şi simplu un mecanism prin care pot fi scoase la iveală mai multe sume de bani de la cei care fac tranzacţii pe piaţa imobiliară".
Directorul general al "Impact" consideră că autorităţile trebuie să reglementeze construcţiile în regie proprie ca să elimine munca la negru şi evaziunea fiscală. "Datele arată că, în momentul de faţă, 85% din activitatea de construcţii se desfăşoară cu forţă de muncă plătită la negru", ne-a precizat domnia sa.
Dorul Bodea, directorul general al companiei imobiliare "Casadomi", care deţine agenţii în mai multe oraşe din vestul ţării, a confirmat ipoteza că piaţa imobiliară va rămîne insensibilă după aprobarea taxării inverse. Domnia sa ne-a spus: "Investitorii nu au încă încredere în stabilitatea legislativă din ţara noastră şi nu se vor înghesui să facă uz de legea privind taxarea inversă. Este un pas bun pentru piaţa imobiliară, dar nu ajută foarte mult investitorii. Piaţa nu se va dezvolta cu adevărat pînă nu există o lege privind impozitarea veniturilor înregistrate de persoanele fizice".
Uniunea Naţională a Agenţilor Imobiliari (UNAI) a criticat unele prevederi din noul sistem de impozitate şi consideră că reducerea cu 50% a deductibilităţilor la veniturile dobîndite din chirii înseamnă, de fapt, o majorare a impozitului. "Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă un amortisment mai lung, care face ca investiţia imobiliară să fie mai puţin atractivă", a subliniat Emil Giurgiu, preşedintele UNAI. Domnia sa spune că, în aceste condiţii, cererea persoanelor fizice pentru achiziţia de imobile în vederea închirierii va fi mai scăzută.
Oficialii uniunii afirmă că introducerea cotei unice de 16% are un efect benefic per ansamblu, dar acoperirea găurilor bugetare rezultate din scăderea impozitului nu trebuie să se facă prin dublarea impozitului la microîntreprinderi, şi nici prin creşterea impozitului pe veniturile obţinute prin închiriere, deoarece afectează în principal, practic, clasa de mijloc. Domnul Giurgiu susţine că cei care vor avea de cîştigat sînt investitorii mari şi atît.
Preşedintele UNAI declară: "Scopul urmărit, de colectare a unor sume mai mari prin creşterea impozitului pe venitul din chirii, ar putea avea un efect de bumerang, astfel încît, ar fi posibil ca noile contracte să fie încheiate la negru sau gri, iar lipsa de atractivitate a afacerilor imobiliare să alunge investitorii străini persoane fizice din România spre ţări apropiate cu impozite mai mici". Emil Giurgiu a adăugat că segmentul rezidenţial ocupă 75% din întreaga piaţă, iar investitorii mici şi mijlocii peste 90%.