Telecomunicaţiile, oaia neagră a (programului de guvernare) PNL

Joi 19 noimbrie 2020 PNL a prezentat programul său de guvernare pentru perioada 2020-2024, https://dezvoltam-romania.ro/ , un document voluminos de 339 de pagini, în care "telecomunicaţiile" se regăsesc doar într-o pagină şi jumătate (pag. 134-135).

Fără a avea pretenţia de a-l fi citit în întregime, programul de guvernare PNL mi se pare un amalgam de abordări şi stiluri, simţindu-se lipsa unui coordonator care să-i dea o abordare unitară. Fiecare a contribuit cu ce l-a dus capul şi cum l-a dus capul! De exemplu, la capitolaşul "telecomunicaţii" avem doar generalităţi, nimic concret, pe când la alte capitole abordarea este diferită. Astfel, programul pentru Poşta Română, care are la dispoziţie două pagini (135-137) este mai detaliat, mai aplicat - se prezintă proiecte majore în execuţie sau în pregătire, dându-se valori pentru investiţiile preconizate şi surse de finanţare, măsuri pentru redresarea şi eficientizarea companiei, prezentându-se bugete şi surse de finanţare. Un fel de plan de restructurare a companiei. Pentru transportul rutier sau feroviar se prezintă în detaliu proiecte cu valori pentru investiţii, dar fără termene, companii cu planuri de redresare, etc. Nu aceiaşi abordare am avut pentru "telecomunicaţii" unde sunt câteva companii deţinute de stat - SN Radiocomunicaţii, fostul RomTelecom, INSCC.

Aşa cum am mai spus-o, citind programul de guvernare pentru telecomunicaţii am avut o mare decepţie, confirmare, dar şi un şoc.

Mi se confirma faptul că PNL nu are specialişti în telecomunicaţii, afirmaţie pe care o susţin de peste un an de când PNL a desfiinţat ministerul telecomunicaţiilor.

Decepţia a fost provocată de modul cum au fost tratate telecomunicaţiile în programul de guvernare liberal - multe banalităţi, generalităţi. Deh, lipsa de specialişti în telecomunicaţii!

Şocul a fost provocat de titulatura sub care s-a prezentat sectorul - Infrastructura de comunicaţii! Făcea parte dintre-un capitol mare (pg. 111-137) dedicat infrastructurilor (drumuri, poduri, feroviar, metrou, porturi, naval, aerian, ...), un amalgam de abordări; generalităţi, viziuni, planuri de dezvoltare sectorial sau de companii. În total, doar o pagină şi jumătate pentru telecomunicaţii, din păcate fără multă substanţă.

Mi-este greu să calific prestaţia sau grija faţă de un sector care ar trebui să accelereze digitalizarea Românie, revenirea din criză şi care bate pasul pe loc de ceva vreme.

Ce se propune pentru "telecomunicaţii"?

După un început cu generalităţi (bla, bla-uri) sunt prezentate pe mai puţin de o pagină obiectivele propuse - direcţii strategice:

- asigurarea condiţiilor optime pentru ... introducerea tehnologiei 5G, respectând principiile memorandumului dintre România şi SUA pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G fără a se da detalii despre licitaţia 5G, despre actualizarea Strategiei 5G pentru România elaborată sub stresul OUG114/2018, despre modul în care se va asigura securitatea reţelelor 5G, despre condiţiile optime: ghişeul online unic autorizare infrastructuri, proiecte pilot, angajamentul executivului în utilizarea serviciilor 5G, stimularea financiară, etc.

- stimularea adoptării tehnologiilor 5G, respectiv extinderii zonelor deservite la nivel national, fără a spune cum, când? Operatorii noştri deja au lansat încă din 2019 servicii 5G folosind spectrul avut la dispoziţie. Ajutorul pe care l-ar fi putut da ministerul fiind neblocarea licitaţiei 5G, nerestricţionarea unor fabricanţi. Sau, poate angajamentul executivului în utilizarea serviciilor 5G, stimularea financiară a proiectelor pilot 5G cu diferite obiective (oraş inteligent, medicină, transport, etc. Nimic concret - sume, surse finanţare, termene.

- adaptarea cadrului juridic naţional şi elaborarea de strategii sectoriale pentru implementarea în siguranţă a tehnologiilor de comunicaţii ale viitorului; Probabil că s-a referit la strategia naţională pentru securitatea cibernetică a noilor reţele 5G, care ar trebui să fie prezentată înainte de licitaţia 5G: o agenţie naţională responsabilă pentru securitate cibernetică, (monitorizare securitate reţele 5G): CERT.ro, de exemplu şi măsuri pentru prevenirea şi detectarea atacurilor cibernetice, cele preconizate de CE, de exemplu. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures. Agenţia naţională ar trebui să fie cea care să decidă asupra problemelor de securitate cibernetică, luând măsuri în funcţie de gravitatea incidentelor.

Restul prevederilor sunt generalităţi:

- creşterea gradului de integrare şi convergenţă dintre infrastructura de transport şi infrastructura de comunicaţii electronice, inclusiv prin operaţionalizarea conceptului de autostrăzi 5G ; Bla, bla. Mai întâi ar trebui să avem infrastructură de transport adecvată (suntem ultimii la autostrăzi în UE, etc.), şi să nu mai amânăm licitaţia 5G. Sper să nu se dorească să aşteptăm construirea infrastructurii de transport !

- intensificarea participării şi întărirea rolului României în cadrul unor formate internaţionale de cooperare în vederea dezvoltării unor noi proiecte de infrastructură de comunicaţii electronice, inclusiv 5G, tehnologii cloud, tehnologii satelitare, sisteme inteligente de transport; Bla, bla. Ce ar putea să facă ministerul de vreme ce licitaţia 5G se tot amână din anul 2018 !

- consolidarea capabilităţilor naţionale şi cerinţelor de securitate în domeniul comunicaţiilor electronice în scopul protejării lanţurilor de aprovizionare şi creşterii rezilienţei infrastructurilor

existente. Strategia naţională de securitate a reţelelor 5G?

- stimularea şi promovarea cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniul comunicaţiilor electronice şi, în special, în domeniul 5G. Cercetare în domeniul 5G??? Este o asumare ambiţioasă dacă avem în vedere că la conducerea singurului institut de cercetări în comunicaţii, INSCC, a fost numit(ă) un doctor în filosofie!

- consolidarea parteneriatului dintre autorităţi şi sectorul privat pentru dezvoltarea şi implementarea unor proiecte de infrastructură de comunicaţii electronice de interes naţional; Să se fi referit la proiecte pilot 5G? Sau la digitalizarea oraşelor ţării (oraşe inteligente)?

- eficientizarea activităţii întreprinderilor publice din subordine prin îmbunătăţirea guvernanţei corporative. Să se fi referit la faptul că de acum se vor trimite în consiliile de administrare ale companilor deţinute de stat numai profesionişti? Nu clientela politică ! Aşa cum Poştei Române i s-a acordat două pagini, i se putea acorda măcar o jumătate de pagină problemei vânzării fostului operator RomTelecom şi a înrăutăţirii competiţiei în cazul achiziţiei de către Orange cu impact major pe termen lung asupra tarifelor. Sau, SN Radiocomunicaţii, operator care ar putea rămâne fără obiectul muncii dacă se consideră că programele naţionale pot fi transmise naţional mai ieftin prin alte medii (cablu, Internet, reţele mobile). Sau poate se are în vedere angajarea prin concurs a unui director cu expertiza specifică la INSCC în locul filosofului care îl conduce !

-dezvoltarea reţelei de radiodifuziune digitală terestră. Probabil nu se ştie că avem o reţea naţională care trebuia digitalizată până în 2015, dar care nu ştiu dacă mai are utilitate de vreme de recepţia programelor se face în peste 99% din gospodăriile ţării prin alte medii. Decizia care ar trebui luată ar trebui să ia în consideraţie eficienţa economică: costul operării unei astfel de reţele naţionale faţă de recompensarea celor puţini care nu recepţionează programele naţionale (serviciu universal).

Ce nu găsim în strategia de guvernare PNL pentru telecomunicaţii?

- reînfiinţarea ministerului "telecomunicaţiilor", pentru a revitaliza activitatea. Plasarea telecomunicaţiilor într-un minister al transporturilor, minister mare, greoi, ruşinea guvernărilor postdecembriste (ultimii în Europa la km autostradă, primii la accidente pe autostrăzi, trenuri cu viteze de acum un secol, etc.) s-a dovedit a fi o greşeală fatală. O industrie extrem de activă într-un minister anchilozat! Rezultatul - blocaj aproape total.

- păstrarea comptitivităţii pieţei, de vreme ce ministerul transporturilor, în calitate de administrator al activelor de telecomunicaţii, este de acord cu achiziţia RomTelecom. Vânzarea pe bucăţi - afacerea de comunicaţii fixe, RomTelecom, către Orange România şi afacerea de comunicaţii mobile, Cosmote Romania, unui operator de comunicaţii mobile din România, RCS&RDS, de exemplu ar duce la dispariţia de pe piaţă a unui operator de comunicaţii, rămânând doar trei: Orange, Vodafone şi RCS&RDS. S-ar crea o concentrare puternică pe piaţa "telecomunicaţiilor", care va afecta puternic românii prin creşterea puternică a preţurilor. Cu efecte ireversibile! După achiziţie şi fuziune prin absorbţie, ar putea urma, pe termen mediu (doi, trei ani), creşteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicaţii.

-refacerea Strategiei 5G pentru România, elaborată sub stresul OUG114/2018 a lăcomiei guvernului, care vedea în licitaţie doar o sursă de bani pentru buget. Ar trebui rescrisă pentru a avea în vedere reducerea decalajului digital al ţării: a se vedea DESI2020.

- deblocarea licitaţiei 5G, care se tot amână din anul 2018. Ce va întreprinde guvernul pentru a-i convinge pe operatori să cumpere licenţele oferite?

- condiţii optime pentru implementarea tehnologiei 5G: strategia naţională pentru securitatea reţelelor 5G, ghişeul online unic autorizare infrastructură, supot financiar pentru proiecte pilot 5G (oraşe inteligente, sănătate, transport, etc, finanţare, surse, temene), stimularea adoptării noilor servicii 5G, etc.

- cum se va face administrarea activelor de telecomunicaţii pentru redresare? Se va continua cu trimiterea de clientelă politică în consiliile de administrare? Va căpăta Radiocom un nou imblod adăugând linii noi de afaceri în locul difuzării programelor naţionale? 5G, de exemplu? Sau, operator de turnuri? Va căpăta INSCC o utilitate practică pentru ministerul telecomunicaţiilor? Va achiziţiona statul român RomTelecom pentru prezervarea competiţiei?

- denominarea în lei a tarifelor din comunicaţii mobile. Telecomunicaţiile româneşti sunt marcate de o anomalie încă de la lansarea telefoniei mobile - denominarea în EURO a tarifelor pentru serviciile de comunicaţii mobile, în timp ce, preponderent, salariile românilor sunt denominate în lei, moneda naţională. Costurile serviciilor de comunicaţii mobile variază o dată cu paritatea monedei naţionale, iar în momentele de criză, cum este acum, când moneda naţională se depreciază românii plătesc mai mult pentru aceste servicii la aceleaşi salarii. O analiză detaliată la https://nicolaeoaca.blogspot.com/2020/01/14_9.html?m=0

Ce am găsit în planul de guvernare PNL la capitolaşul "telecomunicaţii" mă face să cred că vom continua să NU avem un minister al "telecomunicaţiilor" în cazul în care PNL va forma noul guvern şi că harababura din "telecomunicaţii" ar putea continua.

Articol preluat de pe https://nicolaeoaca.blogspot.com