TERMENUL DE GARANŢIE AL DISCURSURILOR OPTIMISTE A EXPIRAT Europa se află în calea "furtunii financiare"

Marele investitor american Warren Buffet spunea odată că "doar atunci când se retrage valul descoperim cine a înotat dezbrăcat". Marile bănci centrale încearcă acum să acopere prin "torente" de lichiditate "goliciunea" unor mari instituţii financiare prinse pe picior greşit de explozia unor bule speculative. Trebuie să recunoaştem că "priveliştea" oferită de venerabila Citi (n.a. - cu o vârstă de 196 de ani, conform unui articol Bloomberg) nu este tocmai plăcută ochiului. Pierderile raportate recent nu i-au liniştit pe deplin pe investitori, banca americană fiind reticentă să marcheze la piaţă toate titlurile din portofoliul său.

Implozia activelor financiare scoate la suprafaţă, tot mai evident, inflaţia, care dovedeşte o tendinţă îngrijorătoare de globalizare. Indicele de preţ al producătorilor din Statele Unite aduce o nouă dovadă că aceasta este un fenomen structural, generat de politicile monetare. Ritmul de creştere de 6,3%, cel mai ridicat din ultimii 26 de ani, este doar media care "acoperă" explozia diferitelor tipuri de costuri pentru energie.

Europa şi Asia sunt afectate în egală măsură. Inflaţia din Suedia a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, iar Banca Centrală a Poloniei pregăteşte noi creşteri de dobândă, după ce indicele preţurilor a crescut cu 4% în 2007. Cotidianul britanic The Times scrie despre falimentul unui important lanţ de restaurante din Japonia, strivit între preţul gazelor şi al brânzei din Australia, care s-a dublat anul trecut. Guvernele par incapabile să realizeze gravitatea crizei cu care se confruntă economia mondială.

Fără să arate că sunt preocupate de ameninţarea inflaţionistă, bursele aşteaptă nerăbdătoare noua reducere a dobânzii de intervenţie de către Federal Reserve şi speră că ieftinirea creditului va stopa deteriorarea situaţiei macroeconomice. Paul Krugman, profesor de economie la Princeton, nu este la fel de optimist cu privire la eficienţa canalelor de transmitere a "impulsurilor" de politică monetară în stadiul actual. Krugman aminteşte că reducerea dobânzilor în timpul unei recesiuni se transmite cel mai rapid prin intermediul pieţei imobiliare, deoarece canalul creditelor către firme are o viteză de reacţie prea redusă pentru obţinerea unor rezultate pe termen scurt. Recesiunea de pe piaţa imobiliară americană face improbabilă apariţia unor rezultate semnificative ca urmare a reducerii dobânzilor, mai arată profesorul Krugman.

Creşterea inflaţiei şi prăbuşirea dolarului vor fi singurele rezultate ale unor noi reduceri de dobândă. Preţurile materiilor prime industriale şi agricole, aflate deja pe o tendinţă crescătoare neîntreruptă din 2001, sunt bine poziţionate pentru noi câştiguri. Michael Lewis, şeful unui departament de cercetare de la Deutsche Bank, arată că nivelul scăzut al stocurilor pentru produsele agricole, ajuns la praguri critice, nu face decât să amplifice presiunea asupra preţurilor. "Creşterile de preţ pentru porumb, soia şi grâu sunt încă în perioada copilăriei", a mai precizat Lewis, într-o declaraţie preluată de Financial Times.

Creşterea inflaţiei la nivel global va ocoli, din fericire, Italia, deoarece primul ministru Prodi, sensibil la suferinţele populaţiei, a creat un nou post guvernamental: "Mister Prezzi" (n.a. "Domnul Preţuri"). Acest "stăpân al preţurilor" are ca sarcină "observarea neregularităţilor în preţurile bunurilor de consum" şi "aplicarea unei presiuni guvernamentale uşoare asura vânzătorilor care manifestă tendinţa de a creşte preţurile", conform cotidianului Il Sole 24 Ore. Mai este nevoie să amintim că destinele unor mari puteri economice par să fie preluate, pe rând, de "cascadorii râsului"?

Guvernul va analiza şi la noi dacă majorările de preţuri, anunţate pentru luna februarie, sunt "justificate". Nu mai avem încredere în raportul dintre cerere şi ofertă? Dar preţurile de pe piaţa imobiliară sunt justificate? Această "iniţiativă" ne face să ne întrebăm cum va acţiona Guvernul, când efectul complet al preţurilor internaţionale se va transmite şi în economia românească. Va trimite trupele speciale să-i execute pe loc pe "speculatorii" din pieţe?

Banca Centrală a Italiei a redus drastic prognozele de creştere economică pentru 2008, unul dintre motivele citate fiind scăderea veniturilor disponibile ale populaţiei, ca urmare a creşterilor de preţuri înregistrate la nivelul materiilor prime. În mod sigur, aceasta nu este o caracteristică specifică economiei italiene, iar efectul asupra creşterii economice nu trebuie subestimat.

În Vestul Europei mai există şi "colţuri" de piaţă în care preţurile scad. Piaţa imobiliară din Marea Britanie este un astfel de exemplu "pozitiv", în decembrie înregistrându-se o scădere a preţurilor comparabilă doar cu cea de la începutul anilor "90. Se poate aprecia că noua tendinţă a preţurilor de pe piaţa imobiliară britanică este o consecinţă directă a extinderii crizei creditării.

Şi preşedintele Deutsche Bank, Josef Ackermann, a trecut în tabăra pesimiştilor. El consideră acum că prăbuşirea preţurilor pentru largi categorii de active financiare va continua, iar turbulenţele de pe pieţele creditării vor trece şi în economia reală, conform unui articol din Frankfurter Allgemeine Zeitung. Cotidianul german subliniază că o politică de creditare restrictivă va afecta mai ales companiile cu ratinguri reduse, iar multe dintre acestea vor fi nevoite să intre în faliment.

Varel Freeman, prim vicepreşedinte la BERD, consideră că nici Europa Centrală şi de Est nu va scăpa de efectele crizei globale şi a încercat să tempereze aşteptările optimiste din regiune în cadrul forumului Euromoney de la Viena, scrie Financial Times. A fost auzit, oare, avertismentul oficialului BERD?

Nouriel Roubini, preşedintele Roubini Global Economics, este mult mai tranşant în opiniile sale şi consideră că "Europa va fi lovită serios de furtuna recesiunii, care acum mătură Statele Unite". Printre argumentele sale se numără deteriorarea încrederii consumatorilor şi investitorilor la nivel european şi semnalele acute ale unei recesiuni pe pieţele imobiliare europene. Excesele de pe piaţa creditării şi cea imobiliară din Europa Centrală şi de Sud, însoţite de masive deficite externe, pot conduce la dificultăţi financiare sau chiar crize economice, mai scrie Roubini. România se regăseşte, alături de Ţările Baltice, Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe lista economiilor emergente care vor fi afectate serios de oprirea fluxurilor de capital către această regiune.

Pesimismul lui Roubini nu este împărtăşit de Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. Acesta crede că prognozele mai puţin optimiste pentru 2008 şi 2009 nu trebuie să conducă la o pierdere a încrederii, dar a făcut un apel în faţa Parlamentului European: "Trebuie să luptăm contra discursurilor negative. Fundamentele noastre economice sunt solide".

Acum sunt liniştit. Patriotismul, lupta împotriva discursurilor negative şi impunerea unor plafoane pentru preţuri sunt arme sigure şi eficiente de anihilare a recesiunii economice.