Se pare că valoarea asigurărilor venite din partea autorităţii monetare a zonei euro cu privire la stabilitatea sistemului bancar nu este prea mare.
Dacă ar fi fost, i s-ar fi cerut unui bănci sistemice de talia Deutsche Bank să evalueze costurile unui "scenariu de criză", care implică şi lichidarea diviziei de investiţii a băncii?
O ştire din cotidianul Suddeutsche Zeitung (SZ), preluată şi de Reuters, arată că măsura luată de BCE este prima de acest fel în ceea ce priveşte o bancă europeană majoră.
"Probabil că alegerea DB nu este o coincidenţă", scrie SZ, deoarece "este considerată una dintre cele mai riscante bănci din lume din cauza modelului său complex de afaceri".
Autoritatea de supraveghere din cadrul BCE doreşte să afle cum vor fi afectate capitalizarea băncii şi portofoliul de derivate financiare în condiţiile lichidării unei divizii a instituţiei financiare.
După cum mai scrie SZ, scenariul suplimentar aplicat Deutsche Bank, pe lângă testele de stres obişnuite, se numeşte "evaluarea costului de lichidare", iar unul dintre obiectivele sale principale îl reprezintă "determinarea capacităţii DB a-şi elimina din structură divizia de investiţii, fără a fi nevoie de garanţii guvernamentale sau de bani de la bugetul statului".
Noul test de stres impus celei mai mari bănci din Germania vine pe fondul pierderilor mari acumulate în ultimii ani, iar SZ subliniază că noul test de stres impus de BCE nu reprezintă o pregătire pentru eventualul faliment al băncii.
În perioada 2015 - 2017, Deutsche Bank a înregistrat o pierdere cumulată de circa 8,9 miliarde de euro, în condiţiile în care pierderea netă de anul trecut a fost de 735 de milioane de euro. Venitul net din dobânzi a scăzut, în acelaşi interval, cu 22,1%, până la 12,38 miliarde de euro.
Din iulie 2015, de când John Cryan a preluat postul de director general, acţiunile DBK au scăzut cu 58% până la numirea recentă a noului director general, Christian Sewing (vezi graficul).
O problemă majoră o reprezintă portofoliul de derivate financiare al băncii, care a crescut în 2017 până la o valoare noţională de 48,26 trilioane de euro, de la 42,9 trilioane în anul precedent, în timp ce valoarea netă de piaţă a rămas relativ neschimbată, la circa 20,2 miliarde de euro.
Valoare noţională a derivatelor care au la bază rata dobânzii a crescut până la 39,4 trilioane de euro în 2017, de la 34,5 trilioane în anul anterior.
Articolul din Suddeutsche Zeitung aminteşte că riscurile asociate portofoliului de derivate financiare sunt foarte dificil de evaluat, în condiţiile în care o parte semnificativă a acestuia nu este tranzacţionată pe piaţă.
Instrumentele financiare bilanţiere şi extrabilanţiere ale băncii sunt împărţite în 3 nivele, conform cerinţelor IFRS, după cum se arată în raportul anul al băncii pentru 2017.
Instrumentele de nivel 3 sunt evaluate pe baza unor modele interne şi a unor ipoteze referitoare la date de piaţă care nu sunt direct observabile. În cazul DB, activele de nivel 3 includ derivate complexe OTC (n.a. over-the-counter), obligaţiuni cu un grad ridicat de structurare, instrumente ABS fără lichiditate, anumite obligaţiuni municipale şi o mare parte a creditelor imobiliare comerciale.
Cotidianul din Munchen subliniază că "Deutsche Bank nu are în prezent niciun plan pentru lichidarea diviziei de tranzacţionare şi investiţii, deoarece acesta ar fi un pas înapoi faţă de strategia curentă, construită pe prezenţa globală, în condiţiile unei divizii mari de investiţii". În plus, "mişcarea ar fi riscantă şi foarte costisitoare, pe fondul unor costuri de ordinul miliardelor de euro aferente plăţilor compensatorii pentru circa 10.000 de angajaţi".
Stuart Graham, co fondator şi partener la Autonomous Research, scria în septembrie 2017, într-o notă adresată clienţilor, că Deutsche Bank ar putea să se afle într-o situaţie dincolo de posibilitatea unor acţiuni de remediere. Bloomberg a preluat analiza şi concluzia lui Graham, unul dintre cei mai reputaţi analişti bancari, care arată că "este nevoie de un boom miraculos la nivelul tranzacţiilor cu obligaţiuni" pentru a exista speranţa redresării.
"Dacă luăm în considerare elementele fundamentale pentru succesul unei bănci - încrederea, bilanţul solid, tehnologia şi oamenii - Deutsche Bank pare să se afle într-o formă foarte slabă", arăta Stuart Graham în urmă cu câteva luni, când şi-a exprimat şi neîncrederea în capacitatea conducerii de atunci de a depăşi criza.
Acum pieţele şi agenţiile de rating aşteaptă detalii cu privire la planurile noii conduceri, în condiţiile în care şi poziţia preşedintelui consiliului de supraveghere, Paul Achleitner, se clatină serios, pe fondul "manevrelor" pe care le-a făcut pentru înlocuirea conducerii executive.
Autorităţile de la Berlin şi-au declarat recent susţinerea pentru programul de restructurare al băncii şi pentru prezenţa sa pe pieţele internaţionale în calitate de bancă universală.
Speranţele au fost foarte mari când John Cryan a fost adus la conducerea gigantului bancar din Germania. Şi atunci se aştepta miracolul.
Acum a venit rândul lui Christian Sewing să facă minuni şi să încerce salvarea unui nume care va fi mereu asociat cu manipularea pieţelor financiare, pe fondul susţinerii necondiţionate oferite de autorităţile de la Berlin.