Clasica şuncă presată, preferata copiilor, nu este atât de "inocentă" pe cât am putea crede la o primă vedere. Din contră. Există ideea că micuţii au nevoie de o educaţie dură, să înveţe din fragedă pruncie ce sunt greutăţile, dar nu este cazul să fie otrăviţi, puţin câte puţin. Asociaţia Pro Consumatori a analizat 50 tipuri de şuncă presată comercializată în marile structuri comerciale şi în magazinele unor producători de produse din carne.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conferenţiar universitar doctor Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective: analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere; analiza informaţiilor nutriţionale; analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere. Concluziile, pe scurt, ale APC nu sunt de natură să ne liniştească: "Consumul zilnic a 50 grame de şuncă presată creşte incidenţa cancerului colorectal cu 18%! 9 din 10 tipuri de şuncă presată conţin apă adăugată! Apa este cel de-al doilea ingredient la 60% dintre tipurile de şuncă presată! 7 din 10 tipuri de şuncă presată conţin între 5 şi 12 aditivi alimentari! 6 din 10 tipuri de şuncă presată conţin caragenan! 6 din 10 tipuri de şuncă presată conţin monoglutamat de sodiu! 1 din 2 din două tipuri de şuncă presată conţine caragenan şi monoglutamat de sodiu! 2 din 10 tipuri de şuncă presată sunt colorate cu carmin! Şuncă presată cu carne de pasăre separată mecanic, piele de pui şi apă! Şuncă Praga extra cu 12,2 grame proteine! Conţinutul în proteine la şunca presată variază între 11 grame şi 21 grame! Şuncă presată din pulpă de porc cu fibre vegetale din pătlagină! Şuncă presată din curcan cu proteină din colagen din carne de porc! Şuncă presată din piept de pui cu proteină din vită! Şuncă presată cu piept de pui şi proteină din lapte! Şuncă Praga cu trei tipuri de conservanţi! Şuncă Praga cu legume deshidratate şi extracte din citrice! Şuncă presată din piept de pui cu proteină animală de origine bovină! Şuncă presată cu drojdie!
Şunca presată este o specialitate din carne de porc la care europenii au ajuns după îndelungi căutări pentru asigurarea unei bune conservări a cărnii în condiţiile climatice sezoniere ale Europei: perioade de frig şi umezeală urmate de perioade calde şi uscate, cu nenumărate particularităţi locale. În 1920, americanul George Hormel punea la punct ambalarea şuncii cu adaos de gelatină într-o cutie, mijloc prin care produsul putea rezista mai mult timp la temperatura camerei. Fiind un produs solicitant pentru organism, şunca presată a ajuns, în etapa consumismului, un articol suspectat de efecte negative asupra sănătăţii consumatorilor, fiind adăugată pe o listă tot mai lungă a alimentelor periculoase pentru sănătate.
Ingredientele regăsite în compoziţia sortimentelor de şuncă presată analizate de către APC sunt următoarele: carne de pasăre separată mecanic de pasăre, carne de porc, pulpă de porc, carne pasăre, piept de pui, piept de curcan, emulsie de şorici, slănină, piele de pui, proteină de porc, proteină din soia, proteină lactică, proteină animală de origine bovină, amidon din cartofi, amidon din porumb, sare, aromă de fum, drojdie, proteină de vită, fibre vegetale din pătlagină, fibre vegetale, fibre de mazăre, zaharuri (zahăr, maltodextrină, dextroză, sirop de glucoză, lactoză), enzime, ulei vegetal de rapiţă, extracte de condimente, extract de drojdie, drojdie, aromă de carne, arome, arome de condimente, caragenan, monoglutamat de sodiu, nitrit de sodiu, fosfaţi, difosfaţi, trifosfaţi, polifosfaţi, citraţi de sodiu, clorură de potasiu, ascorbat de sodiu, eritorbat de sodiu, acid lactic, acid ascorbic, acetat de sodiu, gumă xantan, gumă guar, gumă konjak, lactat de sodiu, carmin, inozinat disodic, izoascorbat de sodiu, mono si digliceride ale acizilor grasi, 5-ribonucleotide disodice, algă marină Euchema prelucrată. Procentul de carne din şunca presată variază între 47% şi 97%!
Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 81 kcal şi 294 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 0,7 grame şi 26 grame din care grăsimi saturate între 0,4 grame şi 18,5 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate de instituţii medicale şi universităţi de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral şi sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon şi sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri. Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 11 grame şi 21 grame. Produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 1,8 gram şi 2,7 grame. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare şi au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură şi cu alte afecţiuni agravate de retenţia de apă provocată de sare: insuficienţă cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecţiuni ale rinichilor şi litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care şi-l procură dintr-o linguriţă rasă de sare (6 grame). În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, sortimentele de sunca presata, având un conţinut ridicat de grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) şi de sare (mai mult de 1,5 grame per 100 grame produs) nu sunt recomandate copiilor.
Conferenţiar universitar doctor Costel Stanciu, preşedinte APC, avertizează consumatorii să fie foarte atenţi când cumpără acest produs: "În urmă cu 40 de ani, şunca presată se fabrica numai din pulpă de porc provenită de la porci din rasele de carne cu masă vie cuprinsă între 90 şi 120 kg. Având în vedere materia primă folosită la acea vreme, conţinutul în substanţe proteice nu era mai mic de 18%, în timp ce la sortimentele de şuncă presată comercializate în prezent conţinutul de proteine variază între 11 grame şi 17,41 grame, cu mici excepţii! Termenul de valabilitate la şunca presată obţinută în urmă cu 40 de ani era de 4 zile, în prezent termenul de valabilitate la tipurile de şuncă presată trece de 15 zile. Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din pulpă de porc, condimente naturale, sare şi nitriţi, în prezent, cele mai multe tipuri de şuncă presată, conţin carne separată mecanic, apă, proteină animală, proteină din soia, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, amidon şi chimicale din belşug. În prezent, din păcate, şunca presată comercializată în hipermarketuri şi în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepţii, nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. La alegerea unui tip de şuncă presată trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi graşi saturaţi şi conţinutul de sare. Recomand evitarea acelor sortimente de şuncă presată care au în compoziţie aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul şi carminul. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, şunca presată nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor, femeilor însărcinate şi a adulţilor cu afecţiuni cardiovasculare".
Potrivit Asociaţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului, consumul zilnic a 50 grame de mezeluri procesate creşte incidenţa cancerului colorectal cu aprox. 18%. Unul dintre ingredientele periculoase care se întâlnesc în şunca de porc sau în cea de pui este şi monoglutamatul de sodiu (E621), un potenţiator de gust care se adaugă în mod obişnuit în mâncarea chinezească, mezeluri, supele instant, salate sau în alte alimente procesate. Numeroase studii de specialitate asociază în mod direct consumul monoglutamatului de sodiu de declanşarea numeroaselor probleme de sănătate precum: astmul, depresia, tulburările de vorbire, anxietatea, boala Parkinson, obezitatea, pierderea vederii, migrenele, oboseala, slăbiciunea, problemele respiratorii, tahicardia.