Agroland Agribusiness a înregistrat, în prima jumătate a anului, o creştere a veniturilor operaţionale cu 11%, în timp ce EBITDA s-a majorat cu 9% şi profitul net cu 3%. Aceste rezultate au la bază majorarea numărului de clienţi facturaţi cu 13%, lucru care a substituit scăderea cu peste 30% a preţului fertilizantilor din ultimul an. Cu toate acestea, conducerea companiei a anunţat revizuirea în jos a BVC-ului, propunându-şi obţinerea, la nivel anual, a unui profit de 2,6 milioane de lei (de la 3,2 milioane de lei), potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.
Înfiinţată în 2017, Agroland Agribusiness S.A. este divizia de agribusiness din cadrul grupului Agroland Business System S.A., având ca principal obiect de activitate vânzarea de inputuri destinate agriculturii convenţionale şi organice. Principalele inputuri comercializate sunt: fertilizanţi (46% din veniturile operaţionale generate în 2022); pesticide (23%); seminţe (15%); combustibili (0,5%).
Obiectul secundar de activitate al societăţii este reprezentat de trading-ul cu cereale, în vederea diversificării veniturilor, dar şi pentru a creşte gradul de recuperare a creanţelor. În acest sens, în 2022, compania a obţinut din această activitate 16 milioane de lei, semnificativ peste suma obţinută în 2021, de 318.000 lei.
La 19.07.2023, Grupul Agroland Business System deţinea 55,83% din Agroland Agribusiness S.A., în timp ce Radu Florin, CEO-ul companiei, avea 23,7% din drepturile de vot. Restul de 20,47% reprezintă free float-ul companiei, fiind format, în mare parte, din persoane fizice (18,97%).
• Preţul inputurilor s-a redus în prima jumătate din 2023
În prima jumătate a anului curent, odată cu ieftinirea preţului gazelor naturale, şi a altor materii prime, piaţa inputurilor agricole a fost influenţată de scăderi de preţ, readucând lanţurile de aprovizionare la normal. În acest sens, producătorii locali şi regionali de inputuri şi-au redeschis treptat liniile de producţie, după ce acestea au fost închise multe luni din 2022. Astfel, problemele apărute în lanţurile de aprovizionare şi penuriile din piaţă s-au redus drastic în prima jumătate din 2023, diminuând preţurile produselor de nutriţie şi ale celor de protecţie a culturilor, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Concomitent, preţurile s-au redus şi pe piaţa produselor agricole, cotaţiile grâului sau porumbului revenind în jurul nivelurilor observate în decembrie 2021, în timp ce pentru răpiţă, orz şi floarea-soarelui s-au înregistrat scăderi chiar şi sub acest prag. Conform USDA (Departamentul pentru Agricultură al SUA), recoltarea grâului s-a finalizat în luna iulie în mare parte din Europa, obţinându-se randamente peste medie în ţările cu producţie ridicată precum Franţa, Germania sau România. În acest sens, pentru România se estimează o recoltă care depăşeşte 10 milioane de tone, peste nivelul de 9,2 milioane de tone înregistrat în 2022, însă sub producţia din 2021 (an record) de 11,3 milioane de tone.
Cu toate acestea, USDA preconizează că producţia de porumb la nivelul UE va fi sub estimările din prima jumătate a anului din pricina secetei şi a arşiţei din luna iulie. Astfel, se preconizează că producţia se va ridica la 59,7 milioane de tone metrice (mmt), în creştere cu 14% faţă de anul trecut, când producţia a fost foarte scăzută.
• Cifre în creştere, buget revizuit în jos
În primele şase luni ale anului curent, compania şi-a majorat veniturile operaţionale cu 11%, ajungând la 28,6 milioane de lei. Astfel, numărul de clienţi facturaţi a sporit cu 13%, până la 395, conducând către creşteri pe principalele categorii de venituri. Prin aceasta, compania a reuşit să compenseze pentru preţurile în scădere ale fertilizanţilor, înregistrând creşteri pe categoriile de pesticide (+25% faţă de primul semestru din 2022), seminţe (+4%) şi trading de cereale (+53%). Diminuarea preţurilor din industria inputurilor, în special la fertilizanţi (-30% în ritm anual), are ca primă cauză ieftinirea gazelor naturale, care a dus la o producţie în creştere la nivel mondial.
Concomitent, cheltuielile din exploatare s-au majorat cu 11%, până la 26,6 milioane de lei, înregistrându-se o creştere a costurilor cu mărfurile de 5%, ce are la bază volumul mai mare operat de companie. Acest lucru, coroborat cu pierderea financiară de 565.506 lei, cauzată de creşterea costurilor de finanţare, a rezultat într-un profit net al perioadei de 1,25 milioane de lei, mai mare cu doar 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
La 30.06.2023, compania deţinea 880.000 lei cash, în scădere cu 66% faţă de începutul anului, ceea ce indică lipsa de lichiditate de pe piaţa de agribusiness din România, unde majoritatea vânzărilor au loc cu plata preţului la termen.
Cu toate că rezultatele obţinute în prima jumătate a anului au fost în creştere faţă de perioada similară a anului trecut, conducerea companiei a hotărât revizuirea în jos a bugetului de venituri şi cheltuieli. În acest sens, se estimează că cifra de afaceri ce va fi atinsă la nivel anual se va situa la 76,6 milioane de lei (în scădere de la 81,8 milioane de lei), în timp ce profitul net va fi de 2,6 milioane de lei (în scădere de la 3,2 milioane de lei).
• România generează productivităţi medii similare cu Ucraina, pentru porumb şi grâu
Datele privind producţia istorică de cereale arată că România generează productivităţi medii similare cu Ucraina, atât pentru porumb, cât şi pentru grâu, însă are un nivel mult sub cel înregistrat de Germania şi Franţa. Concret, producţia medie la hectar continuă să fie deficitară în România, realizându-se, în 2022, la grâu, 4,2 tone/ha, cu mult sub cea a Franţei (7 tone/ha), a Germaniei (7,6 tone/ha), chiar şi a Poloniei (5,2 tone/ha). În ceea ce priveşte productivitatea, pe primele locuri s-au situat Ţările de Jos şi Danemarca, ţări care au obţinut un randament de 8,6 tone/ha.
Printre principalii factori care sunt consideraţi a avea o influenţă asupra potenţialului de productivitate se regăsesc factorii tehnologici, care cuprind selecţia seminţelor, tehnologia pentru nutriţia şi protecţia culturilor şi echipamentele specifice fermei, acestea putând fi furnizate de către companii precum Agroland Agribusiness S.A.
• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Agroland Agribusiness
Oportunităţi
- Compania activează într-un domeniu cu potenţial mare de creştere, dat de posibilitatea îmbunătăţirii productivităţii per hectar a fermierilor români.
- Deşi încă nu este o companie matură, Agroland Agribusiness are o poziţie financiară solidă, obţinând profit în fiecare trimestru de la listare.
- În ultimii ani, compania a început să distribuie o parte din profitul obţinut sub formă de dividende.
Riscuri
- Mediul extrem de concurenţial în care îşi desfăşoară activitatea, atât pe partea de producţie inputuri, cât şi pe cea de distribuţie a acestora.
- Acoperire geografică relativ redusă (doar sudul României).
- Marjele relativ scăzute pentru companiile care distribuie inputuri.
Sursele menţionate de TradeVille în acest raport sunt: rapoarte companie, BVB, raport semestrial Agricover, Agrointel.ro, USDA, Forbes.
----------------------------------------------
Investiţia în instrumente financiare presupune riscuri specifice; performanţele anterioare nu sunt un indicator fiabil al rezultatelor viitoare. Costurile de achiziţie şi fluctuaţiile valutei pot influenţa randamentul investiţiei. Cotaţiile afişate sunt cele de la sfârşitul zilei precedente de tranzacţionare.Lista potentialelor conflicte de interese, research-uri din ultimele 12 luni. Nu există instrument financiar fără risc.