TradeVille: Agroland - rezilienţa îşi spune cuvântul

Agroland Business System operează cea mai mare reţea de magazine agricole din România, oferind o gama variată de produse pentru grădina, fermă şi animale de companie. Fondatorul şi CEO-ul Grupului Agroland, Horia Cardoş, prezent recent la evenimentul Quarterly Report, a reiterat perioada dificilă din ultimii ani prin care a trecut agricultura românească şi cum a reuşit grupul pe care îl conduce să-şi diversifice liniile de business astfel încât să facă faţă perioadelor de contracţie economică. În ceea ce priveşte perspectivele industriei, acesta este optimist, în special cu privire la creşterea cererii pentru produsele de hobby gardening şi farming, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille .

În cadrul Grupului se regăseşte şi divizia de distribuţie inputuri pentru agricultură, Agroland Agribusiness SA, precum şi Agroland Genetics SRL, unde se cresc păsări şi se produc ouă de consum (platforma Avicola Mihăileşti). Totodată, compania este şi cel mai mare furnizor de pui de o zi din România.

La 29.08.2023, compania era deţinută în proporţie de 68,25% de către Horia Cardoş, fondatorul şi CEO-ul Grupului Agroland. Restul de 31,75% este împărţit de persoane fizice (25,45%) şi juridice (6,29%), reprezentând free float-ul Agroland Business System.

La 30.09.2023, Agroland Business System opera 234 de magazine la nivel naţional, cu 15 mai puţin faţă de perioada similară a anului anterior. Dintre acestea, 22 erau de tip MEGA, în timp ce 212 erau magazine tradiţionale.

• Piaţa pe care activează Agroland, destul de fragmentată

Sectorul de piaţă în care activează Agroland este destul de fragmentat, fiind format dintr-un număr ridicat de competitori de talie mică. Cu toate acestea, compania este cel mai important jucător la nivel naţional pentru produsele pe care le comercializează, acoperind nu mai puţin de 32 de judeţe din România. Principalii concurenţi ai Agroland sunt următorii:

- La categoria de "hobby farming", conducerea companiei identifică un singur competitor semnificativ - producătorul de furaje Purina şi reţeaua sa de dealeri.

- În categoria "pet care", există trei reţele naţionale de petshop-uri: Animax, Zoocenter şi Fressnapf (care a intrat pe piaţa din România în 2022).

- Pe segmentul de "gardening", magazinele mari de bricolaj (precum Dedeman, Hornbach, Brico Depot etc.) comercializează produse asemănătoare.

În 2022, segmentul de piaţă de hrană pentru animale de companie a reprezentat unul dintre puţinele segmente din piaţa bunurilor de larg consum care nu a înregistrat schimbări majore în ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor. Astfel, anul trecut, valoarea vânzărilor de hrană pentru animale s-a majorat cu 22,7% faţă de 2021, consumatoriii continuând să cumpere mai scump şi mai mult faţă de anul precedent (+3,5% volum comparativ cu 2021).

În 2022, piaţa de bricolaj din România a înregistrat cele mai bune vânzări din istorie, ajungând la un nivel aproximativ de 20 de miliarde de lei. Mai mult de jumătate din această sumă (11 miliarde de lei) a fost generată de liderul incontestabil al pieţei, Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească.

În ceea ce priveşte diviza de inputuri a Grupului Agroland, aceasta activează într-o piaţă cu un nivel de competitivitate ridicat, fiind nevoită să concureze cu nume precum Agricover, Rodbun, RDF sau Norofert.

Cererea în creştere pentru ouăle de consum, coroborată cu scăderea ofertei din piaţă, a făcut ca, la sfârşitul anului 2023, capacitatea fermei de la Mihăileşti să crească până la 250.000 de găini, producând aproximativ şase milioane de ouă pe lună. Cu toate acestea, producţia fermei nu este suficientă pentru a satisface cererea venită din partea retailerilor. Conform datelor INS, la începutul anului 2023 existau în România aproximativ 37 de milioane de găini ouătoare, dintre care nouă milioane în cele 248 de ferme avicole şi circa 28 de milioane în gospodării individuale. Producţia totală de ouă din ultimii ani a fost cuprinsă între 5,5 şi 5,9 miliarde de ouă/an.

De menţionat că, potrivit proiectului bugetului de stat pulicat în 13 decembrie, de către Ministerul de Finanţe, sumele alocate Ministerului Agriculturii vor creşte cu 9% faţă de 2023, ajungând la 25,2 miliarde de lei. În ceea ce priveşte subvenţiile destinate fermierilor, este prevăzută o suma de 2,23 miliarde de lei, reprezentând o majorare de 2,65% faţă de 2023. De asemenea, pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile se preconizează alocarea unei sume de 12,64 miliarde de lei, un plus de 80,5% comparativ cu 2023, notează TradeVille .

• Agroland a rezistat provocărilor din ultimii ani

Horia Cardoş, fondatorul şi CEO-ul Grupului Agroland, a reiterat, la evenimentul Quarterly Report, perioada tulbure din ultimii ani pentru agricultura românească, de la pandemia de Covid-19, până la războiul din Ucraina şi criza energetică. În această perioadă, Agroland a fost nevoită să-şi diversifice fluxurile de venituri, dezvoltând zona de agribusiness (inputuri agricole), de producţie de alimente prin achiziţia platformei de la Mihăileşti (în prezent cu peste 250.000 de găini, producând peste şase milioane de ouă lunar), precum şi producţie de furaje şi hrană pentru animale de companie prin fabricile de la Işalnita şi Caransebeş.

Deşi, divizia de agribusiness a fost afectată în anul 2023, zona de producţie de furaje şi de hrană pentru animale de companie continuă să beneficieze de scăderea preţurilor cerealelor. De asemenea, zona de zootehnie a companiei profită, la rândul ei, de aceste preţuri scăzute. Astfel, conform lui Horia Cardoş, principalul scop al Agroland în această perioadă a fost diversificarea liniilor de business pentru a face faţă perioadelor de criză.

Referitor la viitorul industriei din care face parte, Horia Cardoş a transmis că este optimist în ceea ce priveşte cererea, în special pe partea de hobby farming şi gardening, după modelul ţărilor dezvoltate din Vest.

• Preţul acţiunii Agroland a urcat cu peste 20% în 2023

În ceea ce priveşte investiţiile, în anul curent, compania a inaugurat cinci magazine de tip MEGA, cel mai recent fiind deschis în luna decembrie în Dumbrăviţa, judeţul Timiş, după o investiţie de 650.000 de lei. De asemenea, au fost inaugurate şi opt magazine tradiţionale în judeţele Teleorman, Călăraşi şi Vrancea. Conducerea companiei a anunţat că pe parcusul anului 2023 nu s-au realizat investiţii majore precum în anii trecuţi, urmărindu-se eficientizarea activităţii şi creşterea marjelor prin integrarea noilor investiţii şi crearea de sinergii în cadrul Grupului.

Cu toate acestea, în luna noiembrie, compania a început producţia completă la fabrica să de hrană pentru animale de companie, unde va produce lunar 300 de tone de mâncare, ceea ce se va reflecta în venituri de aproximativ 10 milioane de lei pe an.

În anul curent, cotaţia acţiunii Agroland s-a apreciat cu 20,9% (raportat la preţul de închidere din 15.12.2023). În acest sens, performanţa acţiunii a depăşit uşor evoluţia de la începutul anului a indicelui din care face parte, BETAeRO (+18,9%), situându-se, la momentul actual, foarte aproape de mediile mobile simple de 50 şi 200 de zile. Astfel, cel mai probabil, în lipsa unor ştiri importante, preţul acţiunii în perioada următoare va avea o fluctuaţie în linie cu piaţa.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Agroland

Oportunităţi

- Deţine cea mai extinsă reţea de magazine din România cu specializare pe zona gardening, hobby farming, pet care, rezultând într-o acoperire mai bună faţă de cea a competitorilor (acoperă 32 de judeţe din România).

- Capacitatea de creştere ridicată a producţiei de ouă de consum în contextul unei cereri şi al unor preţuri ridicate pentru acest tip de produse. Compania a început în 2023 exportul către Polonia, ţară afectată de gripă aviară şi de reducerea importurilor din Ucraina.

- Fondatorul Grupului, Horia Cardoş, care este şi preşedintele Consiliului de Administraţie, precum şi directorul general al Agroland Business System SA, are rol executiv în cadrul firmei, fiind implicat în procesul operaţional.

- Odată cu inaugurarea fabricii de furaje de la Işalniţa, marjele companiei se vor îmbunătăţi semnificativ, urmând ca furajele produse să fie comercializate în propriile magazine, acoperind aproximativ 75% din necesar. Astfel, investiţiile semnificative din ultimii ani ar putea să se traducă într-o profitabilitate în creştere la nivel de Grup.

Riscuri

- Marjele companiei au fost în scădere în 2022 şi 2023, cauzate de diminuarea valorii medii a bonului fiscal, precum şi de cheltuielile cu investiţiile.

- Fluctuaţia preţurilor energiei şi cerealelor afectează vizibil compania.

- Un posibil focar de gripă aviară poate afecta semnificativ operaţiunile Grupului.