TradeVille: Piaţa locală de IT&C are o rată anuală de creştere de trei ori mai mare decât economia, în ansamblu

Industria IT&C din România a avut o pondere de 6,6% în PIB-ul naţional în 2022, contribuind cu 1,3% la creşterea economică din anul precedent, de 4,8%, pe fondul majorării volumului de activitate cu 20%, conform INS. La finalul anului 2022, piaţa locală de IT&C valora peste 9 miliarde de euro. Comparativ cu trendul general al creşterii economice din România, segmentul IT&C are o rată anuală de creştere de trei ori mai mare, înregistrând rate de expansiune cuprinse între 15-17% pe an, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

Potrivit managerului general al Microsoft România, piaţa locală de IT&C este aşteptată să ajungă în 2025 la 10% din PIB.

Totodată, conform datelor Statista, piaţa de SaaS (Software as a Service) va atinge 258 de miliarde de dolari la nivel global, în timp ce pe perioada anilor 2023-2028, se preconizează că veniturile din servicii software vor înregistra o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 7,69%, determinând un volum al pieţei pentru anul 2028 de 374,5 miliarde de dolari.

• Arobs cifră de afaceri peste nivelul bugetat

Arobs Transilvania Software, companie cu activitate pe piaţa locală de IT&C, a încheiat primul semestru înregistrând o cifră de afaceri în creştere faţă de primele şase luni din 2022, fiind totodată peste nivelul bugetat cu 8%. Începând cu data de 25 septembrie 2023, acţiunile companiei au trecut de pe piaţa AeRO pe piaţa reglementatat a BVB.

Arobs Transilvania Software, înfiinţată în 1998, este cea mai mare companie de tehnologie listată la BVB după capitalizarea bursieră (aproape 900 de milioane de lei) şi, totodată, cea mai tranzacţionată companie de pe piaţa AeRO. Arobs are ca obiect de activitate dezvoltarea de software la comandă, acoperind o plajă largă de domenii, printre care automotive, aerospaţial, medical, maritim, IoT, turism, studii clinice, soluţii enterprise şi FinTech.

Compania este prezentă în 11 oraşe din România şi în nouă oraşe din străinătate, având o echipă de peste 1.200 de angajaţi.

Voicu Oprean, directorul general al Arobs şi, în acelaşi timp, fondatorul şi acţionarul principal al companiei, cu o pondere de peste 63% din totalul acţiunilor, deţine o vastă experienţă în domeniul IT.

Arobs a încheiat primul semestru din 2023 înregistrând creşteri atât la nivelul veniturilor, cât şi la cel al profitabilităţii. Cifra de afaceri la nivel consolidat s-a majorat cu 90% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, depăşind niveul bugetat cu 8%, în principal datorită creşterii organice, cât şi aportului noilor companii achiziţionate după primul semestru din 2022.

În ceea ce priveşte segmentarea veniturilor, o pondere de 74% din cifra de afaceri este reprezentată de serviciile de software, care au crescut cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce segmentul de produse software s-a majorat cu 24% ca urmare a atragerii de noi clienţi.

La nivelul cheltuielilor din exploatare, acestea au evolutat mai accelerat comparativ cu veniturile, majorându-se cu 137%.

Cele mai mari cheltuieli au fost generate de costurile cu salariaţii, în creştere, ca urmare a activităţilor de fuziuni şi achiziţii (30% din total cheltuieli salariale) şi ca urmare a extinderii echipelor în vederea susţinerii dezvoltării activităţii organice.

Indicatorul EBITDA normalizat, ce exclude efectul non-cash, generat de programele de SOP (Stock Option Plan), a urcat cu 9% comparativ cu primul semestru din 2022. Grupul a încheiat primele şase luni din 2023 cu un profit net normalizat în creştere cu 1% faţă de perioada similară din 2022.

• Arobs pe piaţa principala a BVB

În primele şase luni din 2023, valoarea totală a celor 15 listări realizate la BVB a depăşit 1,8 miliarde de euro, impulsionate în principal de instrumentele cu venit fix. Totodată, numărul de investitori a crescut la 141.000, înregistrând un maxim istoric pentru piaţa de capital din România, reprezentând o creştere de 160% comparativ cu anul 2019.

Arobs a intrat pe piaţa de capital românească la finalul anului 2021, ca urmare a celui mai mare plasament privat de acţiuni realizat pe piaţa AeRO, unde a reuşit să atragă fonduri de la investitori în valoare totală de 74,2 milioane de lei.

După doi ani de la debutul la BVB, compania a devenit în anul 2022 cea mai tranzacţionată acţiune de pe piaţa AeRO. De la închiderea plasamentului privat din octombrie 2021, capitalizarea companiei a crescut cu 53%, la 948 milioane de lei la data de 20 septembrie 2023, ultima zi de tranzacţionare a companiei pe piaţa AeRO.

Acest lucru a determinat compania să îşi respecte obiectivul principal, acela de a se lista pe Piaţa Reglementată a BVB, iar începând cu data de 25 septembrie 2023, compania a reuşit să debuteze pe piaţa principală, fiind a patra companie din 2020 până în prezent care face acest pas.

De la debutul pe piaţa de capital din România, acţiunea Arobs a înregistrat un randament de 53% în mai puţin de doi ani.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Arobs

Oportunităţi

- Parteneriate puternice, pe termen lung, cu peste 11.000 de companii atât din România, cât şi din străinătate, având contracte cu companii din 14 ţări din Europa, Asia şi America.

- Acţiunile Arobs au trecut pe piaţa principala a BVB începând cu 25 septembrie 2023. Acest lucru poate contribui la creşterea lichidităţii, cât şi la investiţii din partea unor investitori instituţionali.

Riscuri

- Riscul de securitate a reţelei: companiile sunt supuse unei mari varietăţi de atacuri asupra reţelelor lor în mod constant, din ce în ce mai des. În plus faţă de atacurile tradiţionale conduse de hackeri, actori sofisticaţi se angajează în intruziuni şi atacuri care sporesc riscurile la adresa reţelelor interne ale emitentului.

- Deteriorarea condiţiilor economice din România: succesul Arobs este în strânsă legătură cu evoluţiile economice generale din României.

Evoluţiile negative sau slăbirea generală a economiei, scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, resursele de lichiditate limitate ale potenţialilor clienţi şi creşterea şomajului ar putea avea un impact negativ direct asupra cererii din piaţa în care activează compania.