TradeVille: Sectorul farmaceutic local - o piaţă în continuă expansiune

Industria farmaceutică românească a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani, susţinută de avansul consumului de medicamente şi de extinderea capacităţilor de producţie şi distribuţie, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille. Raportul analizează principalii jucători ai sectorului farmaceutic românesc, evidenţiind atât poziţionarea lor pe piaţă, cât şi evoluţiile recente în ceea ce priveşte rezultatele financiare şi cotaţiile bursiere, precum şi principalele riscuri şi oportunităţi asociate investiţiilor în acest sector.

Piaţa analizată este caracterizată de prezenţa unor producători locali puternici, specializaţi în medicamente generice, precum şi de distribuitori şi retaileri cu reţele extinse de farmacii. Pe lângă companiile româneşti, marii jucători internaţionali continuă să domine clasamentele de vânzări, beneficiind de portofolii diversificate şi de un acces puternic la segmentele de medicamente inovatoare.

Antibiotice este principalul producător de medicamente generice, specializat în medicamente antiinfecţioase şi produse topice, cu un portofoliu format din peste 160 de produse. Compania este lider mondial în producţia de Nistatină, produs exportat în peste 60 de ţări de pe toate continentele. Biofarm este una dintre principalele companii farmaceutice, cunoscută pentru producţia de capsule gelatinoase moi, comprimate şi drajeuri, cu branduri populare precum Triferment, Cavit, Carmol şi Colebil. Compania deţine peste 100 de produse în portofoliu şi acoperă peste 60 de arii terapeutice, pe opt dintre acestea fiind lider de piaţă. Acţionarul majoritar este Ministerul Sănătăţii, deţinând 53% din acţiuni.

Farmaceutica Remedia, una dintre cele mai mari companii din piaţa farmaceutică locală, se ocupă cu distribuţia de medicamente către spitale şi farmacii, operează o reţea de 23 de farmacii şi are o nouă divizie pentru vânzarea de roboţi de farmacie, continuând să se dezvolte pe piaţa din România. Ropharma este o companie cu activităţi în producţia, distribuţia şi retailul de medicamente, având 170 de farmacii, şi deţine o cotă de 7,2% din piaţa farmaceutică de retail.

Antibiotice conduce clasamentul companiilor farmaceutice după capitalizarea bursieră, cu o valoare de puţin peste 1,6 miliarde de lei, consolidându-şi poziţia de lider în piaţă. Pe locul al doilea se află Biofarm, cu o capitalizare de 687,79 milioane de lei, în timp ce ultimul loc este ocupat de Farmaceutica Remedia, cu o valoare de 59,19 milioane de lei.

În 2024, vânzările de medicamente din România au atins 34 miliarde de lei (6,86 miliarde de euro), marcând o creştere de 13,8% faţă de 2023. În ultimii şase ani, piaţa s-a dublat, de la 3,4 miliarde de euro în 2018. Medicamentele eliberate pe bază de reţetă (Rx) au generat 20,8 miliarde de lei (+14,2%), cele fără reţetă (OTC) 8 miliarde de lei (+6,2%), iar cele distribuite în spitale 5,3 miliarde de lei (+25,6%).

Volumul total de medicamente vândute a fost de 710 milioane de cutii, în scădere cu 1,7% faţă de 2023. Singurul segment în creştere a fost cel al spitalelor (+5,7%), în timp ce medicamentele Rx şi OTC au înregistrat scăderi de 1,8%, respectiv 2,5%.

AstraZeneca a fost liderul pieţei în 2024, cu vânzări de 1,74 miliarde de lei, urmată de Sun Pharma (1,52 miliarde de lei) şi Sanofi (1,53 miliarde de lei). În 2023, liderul a fost Sanofi, urmat de Sun Pharma şi Novartis.

• Rezultate preliminare mixte pentru 2024

În 2024, companiile din sectorul farmaceutic au raportat evoluţii financiare mixte. Ropharma, unul dintre cele mai mari cinci grupuri farmaceutice din România, s-a situat în top în ceea ce priveşte cifra de afaceri, raportând venituri peste pragul de un miliard de lei (1,07 miliarde de lei), în creştere cu 76% faţă de 2023, dar cu o scădere a profitului net la 6,6 milioane de lei, de la 8,4 milioane de lei în 2023, fiind afectată de impozitul pe cifra de afaceri. Antibiotice Iaşi a avut o creştere de 12% a cifrei de afaceri, la 675,01 milioane de lei, şi de 23% a profitului net, consolidându-şi poziţia ca unul dintre liderii pieţei. Biofarm a raportat o cifră de afaceri de 286,7 milioane de lei, cu o creştere modestă, de 2,3%, şi un profit net în scădere cu 3,4%. Pe de altă parte, Farmaceutica Remedia a înregistrat o cifră de afaceri de 743,8 milioane de lei, în creştere cu 28,6%, dar profitul net s-a diminuat la 6,9 milioane de lei, cu 3,3% mai mic faţă de 2023.

• Cum este privit sectorul în 2025

În 2025, sectorul farmaceutic din România continuă să se dezvolte, menţinând trendul ascendent din ultimii ani. Pentru anul 2024, piaţa farmaceutică din România este estimată la 1,66 miliarde de dolari, iar pentru 2025 se prognozează o valoare de aproximativ 1,73 miliarde de dolari, cu o rată anuală compusă de creştere (CAGR) de 4,57%. Cu toate acestea, producţia internă de medicamente rămâne la un nivel scăzut, atingând doar 400 de milioane de euro în 2023, mult sub media altor state din Uniunea Europeană. De exemplu, Irlanda, cu o populaţie de trei ori mai mică decât România, a generat 28,8 miliarde de euro din producţia de medicamente. În cadrul unei conferinţe, Dan Zaharescu, directorul executive Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a subliniat că "diferenţele sunt substanţiale şi asta nu înseamnă că România nu ar avea potenţial de dezvoltare a acestei industrii, dar din păcate mediul economic din ultimii 20 de ani a descurajat complet investiţiile în capacităţi de producţie, cercetare, dezvoltare, în zona industriei farmaceutice".

CEO-ul Biofarm, Cătălin Vicol, consideră că cererea pentru medicamente şi produse destinate îmbunătăţirii sănătăţii, precum şi interesul crescut pentru produse fabricate local reprezintă două dintre principalele oportunităţi pentru companiile de pe piaţa românească. Domnia sa spune: "Cred în viitorul pieţei locale şi al Biofarm datorită capacităţii noastre de a inova, a infrastructurii de producţie locală care ne oferă flexibilitate şi control al calităţii, dar şi datorită brandurilor noastre puternice, lideri în categoriile lor. În plus, interesul tot mai mare pentru produsele din segmentul Consumer Healthcare şi preferinţa pentru producţia locală ne oferă un avantaj competitiv important". De asemenea, opinia sa este că lipsa investiţiilor în inovare şi în producţia locală de materii prime face ca industria farmaceutică din România să fie dependentă de importuri, limitând atât accesul rapid la tratamente moderne, cât şi competitivitatea pe piaţa internaţională.

Totodată, CEO-ul Terapia, Dragoş Damian, susţine că "sunt două curente majore care generează această evoluţie, pe care am ajuns s-o numim «dacă nu ai pâine, mănânci cozonac»: scăderea în volum - dispar medicamentele generice accesibile din cauza politicii de preţ, a taxei clawback şi a «taxei de raft» - şi creşterea în valoare - sunt introduse în uz medicamente inovative scumpe, indispensabile desigur, însă fără nici o predictibilitate şi fără nici o sursă de finanţare".

• BVC şi propunere de dividend

Antibiotice Iaşi a publicat propunerea de distribuire a dividendelor, care va fi votată în cadrul AGOA programată în data de 15 aprilie. Astfel, compania propune distribuirea unor dividende în valoare de 13,8 milioane de lei din profitul net al anului 2024. Dividendul brut propus este de 0,02056 lei/acţiune, ceea ce se traduce într-un randament de 0.,88%, raportat la preţul din 14 martie al acţiunii. Totodată, compania a publicat şi Bugetul de Venituri şi Cheltuieli (BVC) pentru anul 2025, proiectând venituri în creştere cu 10%, până la 763,05 milioane de lei, şi un profit net în urcare cu 8%, la 107,43 milioane de lei.

• Evoluţia preţului acţiunilor sectorului

Din punct de vedere al evoluţiei preţului în ultimul an, performanţele companiilor din sectorul farmaceutic au oscilat de la +38,10% (ATB) la -17,15% (BIO), în timp ce randamentele de la începutul anului (YTD) sunt cuprinse între -4,35% (RPH) şi -9,38% (ATB), notează TradeVille.

Acţiunile companiei Antibiotice Iaşi (ATB) au înregistrat cea mai mare performanţă în ultimele 12 luni, din sectorul farmaceutic românesc, depăşind de peste şase ori creşterea indicelui de referinţă BET (5,98%) şi a BETPlus (5,78%) din aceeaşi perioadă. Performanţa ATB reflectă rezultatele financiare în creştere înregistrate în anul 2024, dar şi extinderea companiei. ATB a pătruns pe patru noi pieţe europene, a realizat prima livrare în Emiratele Arabe Unite şi a intrat pe piaţa australiană. Preţul a atins un nou maxim istoric în septembrie 2024 (3,44 lei). Din noiembrie, cotaţia se tranzacţionează sub media mobilă simplă de 200 de zile. În perioada următoare, suportul îl regăsim în jurul valorii de 2,3 lei, în timp ce rezistenţa se regăseşte în jurul valorii de 2,7 lei.

Acţiunile Farmaceutica Remedia (RMAH) afişează o scădere de aproape 6% în ultimul an şi de 2,7% de la începutul anului. În luna septembrie 2024 preţul a atins un maxim al ultimilor trei ani, 0,818 lei, dar rezistenţa din această zonă nu a fost străpunsă şi preţul a coborât până la 0,570 lei în luna februarie a acestui an, reprezentând şi minimul din ultimii trei ani. Nivelul de suport este reprezentat de minimul atins, în timp ce o importantă zonă de rezistenţă se regăseşte în jurul valorii de 0,680 lei, în preajma mediei mobile simple de 200 de zile, sub care se regăseşte în ultimele cinci luni.

Acţiunile Biofarm Bucureşti (BIO) au înregistrat cea mai mare scădere anuală (YOY) din sector, de 17,15%, iar de la începutul anului deprecierea este de 3,92%. După atingerea unui maxim istoric la finalul lunii ianuarie 2024 (0,91 lei), cotaţia a intrat pe un trend descendent, tranzacţionându-se în prezent la 0,69 lei, sub mediile mobile SMA de 50, respectiv 200 de zile.

Acţiunile Ropharma Braşov (RPH), companie cu activităţi în producţia, distribuţia şi retailul de medicamente, a înregistrat, de asemenea, o scăderea a cotaţiei YTD de 4,35%, cea YOY fiind de 19,37%. În septembrie 2024 preţul a retestat un minim istoric, 0,16 lei, nivel ce a acţionat drept suport în ultimii doi ani. Ulterior, cotaţia a străpuns zona de suport şi a urmat un trend descendent, atingând în această lună un minim istoric la 0,148 lei. Suportul străpuns, la 0,16 lei, reprezintă nivelul de rezistenţă din următoarea perioadă.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în sectorul farmaceutic

Oportunităţi

Sector defensiv: Farma este unul dintre sectoarele care performează cel mai bine în perioadele de contracţie economică sau de recesiune. În cazul în care am putea asista la o corecţie şi la BVB în perioada următoare pe fondul volatilităţii din pieţele internaţionale, companiile din această nişă nu ar trebui să fie afectate la fel de mult ca cele din sectoare mai expuse, cum sunt cel bancar sau cel de tehnologie. Industria oferă produse şi servicii esenţiale, de care consumatorii au nevoie indiferent de condiţiile economice

Dividende: Companiile din industrie oferă, de regulă, randamente generoase investitorilor. Randamentul dividendului pentru Antibiotice Iaşi se ridică la 2,5%, pentru Biofarm la 4% şi Farmaceutica Remedia la 7,6%. Valoarea ultimului dividend acordat de Antibiotice a fost de 0,0829 lei/acţiune, iar în cazul Biofarm şi Farmaceutica Remedia - de 0,031 lei, respectiv 0,05 lei. Randamentele se situează peste randamentul mediu al dividendelor din sectorul Big Pharma din SUA, de aproximativ 3%.

Clawback: Companiile farmaceutice din România au posibilitatea de a recupera retroactiv 9% din taxa de clawback plătită, conform unei reglementări europene. Deşi aplicarea acestei prevederi a fost întârziată timp de şase ani de autorităţile fiscale locale, implementarea ei reprezintă o oportunitate importantă pentru companiile din sector să îşi îmbunătăţească situaţia financiară, recuperând sume plătite în exces sub formă de venit. Această măsură poate spori, de asemenea, atractivitatea pieţei locale pentru viitoare investiţii.

Performanţe: În 2024, cea mai mare creştere din structura indicelui de referinţă BET a fost înregistrată de o companie din sectorul farmaceutic. Astfel, într-o perioadă în care BET s-a apreciat cu 8,8%, Antibiotice Iaşi a urcat cu 83,5%, în aceeaşi perioadă preţul atingând şi un nou maxim istoric. În primele şase luni din 2024, dinamica depăşise +130%.

Iniţiative: Pandemia de Covid a scos la iveală dependenţa Europei de importurile de medicamente, în special din China şi India, care furnizează 80-90% din antibiotice şi 55% din ingredientele farmaceutice active (API). Pentru a reduce această vulnerabilitate, Comisia Europeană a lansat Critical Medicines Act (CMA), un plan care sprijină producţia locală şi impune restricţii furnizorilor externi care nu respectă standardele UE. Iniţiativa este accelerată de declaraţiile lui Donald Trump, care intenţionează să impună tarife de 25% asupra sectorului farmaceutic, ceea ce ar putea afecta aprovizionarea în UE. În acest context, 11 ţări membre şi 11 miniştri ai sănătăţii cer includerea sectorului farmaceutic în strategia europeană de securitate şi finanţarea acestuia asemănător industriei de apărare.

Riscuri

Dependenţă de import: Producţia locală de medicamente a reprezentat 29% din consumul total de medicamente în primele şase luni din 2024, echivalentul a peste 100 de milioane de cutii dintr-un total de peste 350 de milioane. Comparativ cu semestrul întâiI din 2023, cota de piaţă a producătorilor locali a scăzut cu aproximativ 8%, reflectând o tendinţă de creştere a importurilor în industria farmaceutică românească. De asemenea, dependenţa ridicată a industriei de importurile de materii prime, în special din ţări precum China şi India, limitează accesul rapid la tratamente moderne, cât şi competitivitatea pe piaţa internaţională, în lipsa investiţiilor în inovare şi producţie locală de materii prime.

Directive: Directiva Uniunii Europene privind tratarea apelor reziduale va avea un impact semnificativ asupra industriei farmaceutice, în special asupra producătorilor locali de medicamente generice, prin creşterea costurilor de producţie cu până la 50%, ceea ce ar putea duce la dispariţia unor companii mici şi la creşterea preţurilor pentru medicamente esenţiale precum paracetamolul, afectând astfel accesibilitatea acestora pentru pacienţi.

Riscuri legislative: Piaţa farmaceutică este reglementată, cu prevederi legislative clare, elaborate în scopul controlării calităţii şi al eficienţei terapeutice a medicamentelor prezente pe piaţă, precum şi al evitării contrafacerii. Adaptarea la aceste prevederi se reflectă în costuri suplimentare legate de actualizarea documentaţiei şi de aliniere la ultimele standarde de calitate.

Evaluare: Raportat la multiplul P/E, din grupul de companii selectat, media este mai mare faţă de media companiilor din indicele BET (9,7). Acest lucru poate sugera că, în prezent, companiile se tranzacţionează la o primă faţă de unele dintre cele mai mari companii listate la BVB. Cu toate acestea, este important de menţionat că, pe fondul unor deprecieri ale cotaţiilor în acest an, am asistat la o scădere a P/E pentru câteva dintre principalele companii din indicele BET.