TradeVille: Volatilitate crescută pe piaţa petrolului

În contextul unui mediu macroeconomic incert, marcat de o nemulţumire generală a consumatorilor, grav impactaţi de costul vieţii ridicat, preţurile petrolului manifestă o volatilitate crescută, îndepărtându-se de nivelul de 100 de dolari/baril, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille

La mijlocul săptămânii trecute, piaţa de energie globală a asistat la o volatilitate crescută a preţului petrolului, care a marcat, în cursul zilei de miercuri, o scădere cu aproape 6%, extinzând trendul joi, când cotaţiile s-au ieftinit cu încă aproximativ 2%.

Mişcarea neaşteptată a venit pe fondul îngrijorărilor legate de cererea de carburanţi, după ce datele din SUA, publicate miercuri, au arătat o scădere puternică a cererii de benzină, dar şi a aşteptărilor conform cărora interdicţia de export de combustibil din Rusia, introdusă luna trecută, va fi ridicată în curând.

Veştile despre o cerere mai slabă au depăşit cu mult temerile investitorilor cu privire la reducerile voluntare de petrol ale OPEC+, care doreşte limitarea ofertei în vederea menţinerii unor preţuri ridicate. Arabia Saudită a declarat că va menţine reducerea de un milion barili pe zi până la sfârşitul anului 2023, în timp ce Rusia va menţine o limitare ale exporturilor de 300.000 barili pe zi până la sfârşitul lunii decembrie. Cu toate acestea, economiştii pun la îndoială declaraţiile privind reducerile voluntare ale Rusiei, care a înregistrat în ultimele luni o creştere a exporturilor de produse petroliere.

OPEC+ include OPEC şi aliaţii săi din afara cartelului. OPEC este o organizaţie interguvernamentală permanentă formată din 13 ţări în curs de dezvoltare exportatoare de petrol, care coordonează şi unifică politicile petroliere ale ţărilor membre. Chiar dacă scopul oficial al organizaţiei este de a apăra interesele statelor membre şi de a garanta stabilitatea preţurilor, acţiunile acesteia au avut şi efecte negative, printre care favorizarea inflaţiei.

• Preţul petrolului o ia spre sud, pe grafic

Analiştii consideră că reacţia puternică a pieţei a fost cauzată în mare parte de lichidarea poziţiilor lungi care anticipau atingerea unui nivel de preţ de 100 de dolari/baril, dar şi de presiunile puternice speculative ale investitorilor, care încearcă să profite de creşterea preţurilor, chiar dacă nu aveau date fundamentale care să le justifice trendul.

Vestea privind scăderea preţurilor petrolului (săptămâna trecută) este binevenită pentru consumatorii americani, afectaţi semnificativ de costul vieţii în creştere în ultimii doi ani, dar şi de administraţia SUA, care a urmărit cu îngrijorare salturile recente ale cotaţiei ţiţeiului şi lua în considerare daunele pe care acestea le puteau aduce asupra încrederii consumatorilor în economie. De asemenea, scăderea preţurilor energiei ar putea contribui la convingerea Fed de a menţine dobânzile la un nivel stabil în următoarea şedinţă, care se va desfăşura pe 1 noimbrie 2023.

Chiar dacă cotaţia petrolului a cunoscut, în timpul săptămânii trecute, o tendinţa accentuată de scădere, trendul s-a oprit brusc în acest weekend, când un nou conflict de proporţii prinde tot mai multă probabilitate în regiunea Orientului Mijlociu.

În cursul zilei de sâmbătă, a fost lansat un atât coordonat asupra Israelului, de către gruparea armată Hamas, susţinută de Iran, care a dus la peste 700 de israelieni morţi şi aproape 2.500 de persone rănite, ceea ce a zguduit statul care şi-a format între timp o imagine de invincibilitate pe baza aparatului său militar şi de informaţii.

În consecinţă, preţul petrolului WTI a urcat cu circa 4% peste weekend, faţă de vinerea trecută, barilul de ţiţei american tranzacţionându-se la un nivel de 87,4 dolari. Cu toate acestea, analiştii se aşteaptă la o relativă stabilitate pe arena petrolului, întrucât conflictul scade aşteptările ca Arabia Saudită să reducă sau să elimine restricţiile de producţie de un milion de barili pe zi, iar o escaladare a conflictului ar aduce pagube considerabile tuturor părţilor implicate, ceea ce indică o posibilitate de încetare a operaţiunilor armate.

• OPEC şi AIE se ceartă

Săptămâna trecută a fost din nou marcată de replici acide între OPEC şi AIE, care nu pot ajunge la un consens în ceea ce priveşte estimările cererii de petrol în viitor, care ar putea fi pusă sub semnul întrebării de tendinţa de decarbonizare a sectorului energetic.

Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) este o organizaţie interguvernamentală autonomă cu sediul la Paris, înfiinţată în 1974, care oferă recomandări politice, analize şi date privind întregul sector energetic mondial. Organizaţia cuprinde 31 de ţări membre şi 13 ţări asociate care însumează 80% din consumul global de energie.

Al Ghais, secretarul general al OPEC, a declarat că vede în continuare o creştere a cererii de petrol şi că organizaţia este îngrijorată de investiţiile insuficiente care se fac în industria combustibililor fosili, întrucât aceasta ar putea aduce la o posibilă penurie de aprovizionare în viitor. Reprezentantul organizaţiei a menţionat că, până în 2045, industria petrolieră va avea nevoie de investiţii în valoare de aproape 14 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, Agenţia Internaţională pentru Energie a prezis că vârful cererii de petrol va fi deja atins până în 2030 şi a salutat declinul preţului ţiţeiului. Vârful cererii de petrol este un subiect crucial pentru marii producători, întrucât acesta ar fi punctul care ar marca intrarea într-un declin permanent al industriei petroliere şi ar duce la o încetare a investiţiilor în acest domeniu. În acest context, declaraţiile AIE au trezit furia membrilor OPEC, care au declarat că ideile AIE vor duce sistemul energetic global spre un eşec.

Conform celor mai recente estimări AIE, cererea mondială de petrol ar trebui să scadă la 77 milioane de barili pe zi până în 2030 şi la 24 milioane de barili pe zi până în 2050. Totuşi, cifrele reale arată că previziunile organizaţiei sunt cu mult prea optimiste.

De exemplu, în timpul celei mai intense perioade de blocare globală, în timpul pandemiei COVID 19, în martie şi aprilie 2020, cererea zilnică de petrol la nivel mondial a fost redusă cu 20% - lucru posibil doar pentru că economia a fost aproape complet oprită. În acelaşi timp, previziunile AIE prevăd ca cererea zilnică de petrol să fie redusă cu 25% în şapte ani.

Chiar dacă analiştii sunt în plină provocare de a estima care va fi viitorul global în tranziţia energetică, oamenii de ştiinţă avertizează că emisiile de combustibili fosili trebuie să se reducă la jumătate în următorul deceniu pentru ca încălzirea globală să fie limitată la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Potrivit grupului interguvernamental al ONU, aproximativ 90% din emisiile globale de CO2 provin de la combustibilii fosili şi din industria grea.

În joc intră şi companiile petroliere, care au fost acuzate în ultimul an că şi-au redus promisiunile privind schimbările climatice, în ciuda unor profituri anuale record.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în sectorul petrolier

Oportunităţi

- Cererea pentru energie: cererea de energie este un factor important în dezvoltarea economică globală, iar petrolul joacă un rol important în satisfacerea acestei cereri;

- Fluctuaţiile preţurilor: industria petrolului şi a gazelor se confruntă adesea cu fluctuaţii ale preţurilor, ceea ce poate reprezenta oportunităţi de investiţii. De exemplu, în 2022, întreruperile de aprovizionare au dus preţurile mult peste 100 de dolari pe baril, ajungând aproape de maximele record.

Riscuri

- Riscuri geopolitice: schimbările dinamice din arena geopolitică pot avea un impact rapid asupra preţurilor petrolului, un exemplu elocvent fiind războiul din Ucraina;

- Riscuri de reglementare: industria energetică este, de cele mai multe ori, supusă unor reglementări care limitează libertatea de extracţie, procesare şi vânzare a produselor, ceea ce impune riscuri operaţionale suplimentare companiilor;

- Eforturile de decarbonizare: măsurile tot mai numeroase din întreaga lume care promovează eforturile de decarbonizare şi presiunea tot mai mare a activiştilor cu privire la schimbările climatice reprezintă riscuri pentru industria petrolieră.