TROICA CERE BĂNCILOR GRECEŞTI SĂ ÎŞI VÂNDĂ OPERAŢIUNILE DIN STRĂINĂTATE O bancă, la preţ de vilă

Dacă vreţi să vă cumpăraţi o vilă, ar fi bine să mai aşteptaţi. În curând, cu aceiaşi bani, aţi putea, eventual, să vă cumpăraţi subsidiara din ţara noastră a unei bănci greceşti.

Creditorii internaţionali ai Greciei şi reprezentanţii Oficiului de Concurenţă al Comisiei Europene au cerut, săptămâna trecută, instituţiilor de credit elene să îşi vândă activităţile non-bancare din Grecia, precum şi subsidiarele din străinătate.

Astfel, băncile greceşti ar putea fi nevoite să renunţe la deţinerile din ţara noastră. Cele mai mari patru bănci greceşti, National Bank of Greece (NBG), Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, controlează aproape 14% din activele din sistemul bancar autohton.

Avem experienţa vânzării penibile a unor companii importante din ţara noastră doar pentru că FMI "ne-a pus sula-n coaste".

Fiind o perioadă marcată de un interes redus de cumpărare, este foarte uşor de imaginat că băncile greceşti vor prefera să-şi vândă filialele la preţuri modice.

Poate că nu la preţul unei vile, asta este o îngroşare.

Vă rugăm să nu vă supăraţi pe noi: suntem ziarul "BURSA", nu suntem nici FMI, nici Comisia Europeană, nici BCE.

Apărătorul pieţei concurenţiale - FMI - a devenit, de mult timp, cel care o distorsionează prin forţă şi presiuni.

Pe plan local, NBG deţine Banca Românească, Eurobank este acţionarul majoritar al Bancpost, iar Alpha Bank şi Piraeus sunt prezente prin subsidiare cu acelaşi nume cu ale băncilor mamă.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României, ne-a declarat că Banca Centrală nu a fost încă informată despre eventuale intenţii de vânzare a unor active bancare deţinute de instituţiile de credit greceşti în ţara noastră.

"Orice tranzacţie care implică mai mult de 10% din capitalul social al unei bănci necesită aprobare din partea BNR", ne-a explicat domnia sa.

Nicolae Cinteză a mai adăugat că, luna viitoare, reprezentanţii Direcţiei de Supraveghere a Băncii Centrale a Greciei ar urma să viziteze ţara noastră pentru a se întâlni cu omologii români.

Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că astfel de vânzări nu reprezintă o surpriză pentru nimeni, iar procesul de vânzare poate să dureze ceva timp. Achiziţia subsidiarelor ar urma să se facă de către bănci prezente deja în Europa de Sud-Est, ceea ce va duce la o consolidare a sectorului bancar din regiune, în opinia domniei sale. Economistul nu se aşteaptă ca fondurile de investiţii să facă demersuri de cumpărare singure, ci în eventuale asocieri.

Troica, formată din Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), a solicitat un calendar în vederea procesului de vânzare, exercitând presiune pentru vânzarea subsidiarelor din regiunea Balcanilor, potrivit publicaţiei elene Kathimerini.

De asemenea, Kathimerini dezvăluie că Gert Ian Koopman, directorul general adjunct responsabil pentru ajutor de stat din cadrul CE, a fost în Atena, înainte ca Troica să facă solicitarea, întâlnindu-se cu managerii băncilor din Grecia pe tema planurilor de afaceri pe care aceştia vor trebui să le prezinte, în cadrul planului de recapitalizare bancară.

Acordul de salvare a Greciei încheiat cu Troica prevedea ca cele patru bănci ale ţării, NBG, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, să fie recapitalizate, suma totală ridicându-se la 27,5 miliarde euro. Instituţiile de credit care nu reuşesc să atragă cel puţin 10% din necesar din surse private vor fi nevoite să cedeze controlul către FESF, care administrează 50 miliarde euro, acordaţi de instituţiile financiare internaţionale în vederea consolidării sectorului bancar local. Necesarul de capital al băncilor greceşti a fost stabilit la 9,7 miliarde de euro pentru NBG, 4,5 miliarde euro pentru Alpha Bank şi 7,3 miliarde de euro pentru Piraeus Bank, 5,8 miliarde euro pentru Eurobank. În timp ce primele trei au reuşit să atragă cel puţin 10% din suma necesară pentru recapitalizare din surse private, Eurobank a renunţat să mai încerce să atragă acest procent de la investitori privaţi, alegând să apeleze la Fondul Elen de Stabilitate Financiară (FESF) pentru obţinerea acesteia. Astfel, controlul instituţiei de credit greceşti şi a subsidiarelor sale, inclusiv cea din ţara noastră, urmează să fie preluat de către autorităţile de la Atena.

Gert Ian Koopman ar fi descris conducerilor băncilor cadrul la care planurile de afaceri trebuie să adere, potrivit presei elene. Săptămâna aceasta, Direcţia Generală de Concurenţă din cadrul Comisiei Europene ar urma să trimită instrucţiuni scrise către creditorii locali în privinţa planurilor de afaceri.

Reprezentanţii băncilor susţin că vânzarea unităţilor din sud-estul Europei este o greşeală, în special în această perioadă dificilă. Aceştia admit necesitatea unor ajus­tări şi eventuale vânzări, dar evidenţiază faptul că menţinerea prezenţei în regiune este "crucială", nu doar pentru propria lor supravieţuire, ci şi pentru economia statului elen.

O a cincea bancă grecească prezentă şi în ţara noastră, ATE Bank, a fost cumpărată, anul trecut, de Piraeus Bank. În urma acestei tranzacţii, ATE Bank România a fost divizată, o parte a activelor şi a pasivelor urmând să fie preluate de Piraeus Bank România, în timp ce restul au fost achiziţionate de omul de afaceri Dorin Umbrărescu pentru zece milioane euro. Marinel Burduja, fostul prim-vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România, a fost "arhitectul" tranzacţiei, care a avut loc luna trecută.