Statele membre NATO care nu îşi vor majora cheltuielile de apărare la 5% din Produsul Intern Brut nu vor mai avea protecţia SUA în cazul în care se vor afla într-un conflict, a afirmat preşedintele american ales, Donald Trump, într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o la Palm Beach, SUA, potrivit France 24.
Potrivit sursei citate, Donald Trump a declarat: "Statele care au calitatea de membru NATO îşi permit să aloce mai mult la bugetul de apărare. Nivelul cheltuielilor ar trebui ridicat de la 2% la 5% din PIB. Cine nu plăteşte, nu va avea garanţia că SUA se va implica atunci când vor apărea probleme de securitate".
Cerinţa lui Trump, care ar urma să îşi înceapă cel de-al doilea mandat la Casa Albă în 20 ianuarie 2024, a iscat dezbateri intense, mai ales că potrivit acordului de la summitul din 2014 din Ţara Galilor contribuţia fiecărui stat membru NATO trebuie să fie de minimum 2% din PIB, prag care nu fusese atins de o parte din statele europene nici măcar în anul 2024. Practic, anul trecut, din cele 32 de state membre NATO, doar 23 au respectat obligaţia de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Singurele state membre care au depăşit acest prag sunt Polonia - 4% din PIB şi ţările baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - a căror contribuţie pentru apărare s-a situat anul trecut în jurul a 3% din PIB. Nici România nu a atins ţinta declarată de preşedintele Iohannis în 2023, adică 2,5% din PIB. De fapt, de la summitul NATO din 2014 şi până acum, deşi autorităţile de la Bucureşti au alocat anual 2% din PIB pentru apărare, în realitate a cheltuit anual între 1,6 şi 1,8% din PIB potrivit rapoartelor anuale publicate de Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii (SIPRI), organizaţie ce are sediul la Stockhlom, ceea ce înseamnă că nu am atins limita minimă stabilită în urmă cu 10 ani. Mai mult, o parte din alocarea pentru anul 2023 şi pentru anul 2024 a fost mutată de premierul Marcel Ciolacu, la solicitarea Ministerului Finanţelor, către alte domenii de activitate, aşa că alocarea de 2,5% cu care preşedintele Iohannis şi Guvernul de la Bucureşti s-au lăudat în ultimii doi ani la întâlnirile NATO a fost mult mai mică în realitate.
• Germania refuză cererea lui Trump
Poziţia lui Donald Trump este susţinută de Mark Rutte, Secretarul General al NATO, care afirmă conform sursei citate că "Europa trebuie să cheltuiască mult mai mult pentru a-şi asigura apărarea".
Printre statele europene care sunt reticente cu privire la creşterea bugetului apărării se numără şi Germania, care se confruntă în ultimii ani cu o limitare a cheltuielilor publice. De aceea, cancelarul Olaf Scholz a criticat vehement propunerea recentă făcută de vicecancelarul ecologist Robert Habeck de a creşte bugetul apărării la 3,5% din PIB, considerând-o o măsură exagerată.
"Ideea de a creşte cheltuielile de apărare de la 2 la 3,5% din PIB, peste pragul admis de NATO, mi se pare nejustificată. Aproape se dublează bugetul militar alocat: va creşte de la aproape 80 miliarde euro în prezent la 140 miliarde euro. De unde vor fi direcţionaţi aceşti bani? Şi cine va plăti această creştere? Cetăţenii?", a declarat Olaf Scholz, potrivit cotidianului german Der Spiegel.
În replică, Habeck a susţinut că o creştere masivă a bugetului apărării este esenţială pentru a descuraja ameninţările venite din partea Rusiei. "Trebuie să cheltuim aproape de două ori mai mult pentru apărarea noastră pentru ca Putin să nu îndrăznească să ne atace", a afirmat Habeck, conform sursei citate.
Cu toate aceste divergenţe, Germania a făcut deja paşi importanţi pentru a-şi consolida forţele armate. Olaf Scholz a creat un fond special de 100 de miliarde de euro în 2022, după începutul războiului din Ucraina, destinat reînarmării şi modernizării armatei germane.
• Franţa respinge dominaţia americană în industria de apărare europeană
Un capitol special în privinţa apărării îl reprezintă companiile din industria aferentă, care au nevoie acută de finanţare pentru a îndeplini cerinţele de refacere a stocurilor de armament şi echipamente militare din fiecare stat membru european din cadrul NATO, stocuri ce au fost golite de donaţiile făcute pentru susţinerea forţelor armate ucrainene în urma războiului declanşat ilegal, în urmă cu aproape doi ani, de Federaţia Rusă.
Companiile europene se tem că majorarea contribuţiei pentru apărare se va reflecta strict în conturile giganţilor americani din industria de apărare şi nu vor ajuta dezvoltarea acestui sector de activitate în statele membre ale Uniunii Europene. Printre statele europene care nu doresc ca banii UE alocaţi apărării să ajungă la companiile americane se numără Franţa, ai cărei lideri politici vor ca de sumele respective să beneficieze firmele de pe bătrânul continent. Liderii de la Paris au acuzat faptul că Ţările de Jos şi Polonia doresc să finanţeze achiziţia şi producţia de echipamente militare non-UE realizate sub licenţă pe pământ european, cum ar fi sistemele de apărare aeriană Patriot al Statelor Unite sau echipamente sud-coreene.
Ministrul forţelor armate franceze, Sebastien Lecornu, a declarat ieri, citat de Politico, că Franţa nu va contribui la efortul financiar privind apărarea Uniunii Europene, dacă acest efort va avea ca efect stimularea unor reprezentanţe locale a companiilor americane sau din alte state terţe şi nu dezvoltarea producătorilor europeni de armament. Lecornu a afirmat că, în cazul în care firmele americane s-ar număra printre beneficiarele Programului european pentru industria de apărare - care îşi propune să cheltuiască 1,5 miliarde euro pentru a promova producătorii de arme din bloc -, atunci ar fi mai bine ca statele UE să renunţe la acest program.
Menţionăm că programul respectiv este negociat încă în cadrul Consiliului UE, a cărui preşedinţie a fost preluată de la 1 ianuarie de Polonia.
Franţa - ce are cea mai mare industrie de apărare a UE - vrea să se asigure că continentul îşi păstrează propriul complex militar-industrial şi nu devine prea dependent de Washington. De exemplu, America's Patriot concurează direct cu sistemul franco-italian SAMP/T realizat de MBDA, precum şi cu următoarea generaţie a sistemului respectiv.
În discursul său de Anul Nou, citat de Politico, Sebastien Lecornu a declarat: "Agenda europeană de sprijinire a industriei de apărare este utilă, dar nu trebuie să ducă la cheltuirea banilor contribuabililor europeni pentru producţia licenţiată de echipamente americane. Asta este miza în actualele negocieri privind EDIP, asupra cărora nu ne vom clinti... În acest domeniu, este mai bine să nu facem nimic decât să facem ceva greşit".
Ministrul francez al forţelor armate a mai spus că priorităţile de înarmare trebuie "să rămână în sarcina statelor membre, care sunt suverane în definirea cerinţelor lor operaţionale şi de capacitate" şi a precizat că îşi doreşte ca guvernul de la Paris să cheltuiască în 2025 cu 3 miliarde euro mai mult decât anul trecut pentru înzestrarea armatei franceze.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 08:54)
Mi se pare corect sa ceri asta daca si tu ai face asta, mai trump=hitler. Defense.gov scrie ca in 2024, cheltuielile pentru aparare au fost 2.7% din PIB-ul american.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 08:55)
PS... doar intr-un singur alt an au mai fost atat de mici, 1999, din 1953 pana in prezent.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 08:55)
Asta inseamna accelerarea falimentului pentru toate tarile europene.
2.1. Asta inseamna ca NATO nu mai exista (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 10:55)
Asta inseamna ca NATO nu mai exista dar, "daca voi tineti cu neaparat, platiti cat nu face si noi ne prefacem in continuare ca NATO exista".
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 09:28)
SUA te sprijina pe timp de pace , 5% taxa de smeker !
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 09:32)
si pe timp de razboi au ajutat cum n-au ajutat. primul si al doilea razboi mondial au venit nu?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de prostul scolii în data de 09.01.2025, 10:34)
au venit unde nu au primit gratuit sfera de influenta!
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 14:23)
s-au schimbat multe de atunci
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 09:29)
za problem e ca nu prea functioneaza apararea americana la distanta. se vede in ukraine. nici nu mor nici nu traiesc. trebuie armata locala.
asa ca dc e sa se mareasca bugetul ok, dar sa se fabrice totul in EU, cu militari angajati din eu macar sa avem locuri de munca si pib.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2025, 09:40)
bine trump zice ca eu vinde foarte multe masini si altele in us, si nu prea cumpara, atunci macar sa cumpere arme. deci aici se va negocia.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de prostul scolii în data de 09.01.2025, 10:38)
armata europena este obligatorie!!!
tacurile leopard sunt cu clase peste petardele abrams,tunurire caesarcele panzer la fel peste paladin,cv90 mult peste stryker si bradley,sa cumparam doar armament european,sa lasam dracu sapca rosie!