Turbulenţele pieţelor i-au făcut pe investitori să caute refugiu în dolar

Indicele dolarului american (US Dollar Index-DXY), ce măsoară puterea monedei Statelor Unite faţă de un coş format din alte şase monede, are o apreciere de circa 19% în ultimele douăsprezece luni, perioadă în care dolarul s-a întărit puternic faţă de euro, yenul japonez şi lira sterlină.

Dinamica apare într-un context marcat de creşterea puternică a inflaţiei în multe zone ale globului, inclusiv SUA - ceea ce a determinat băncile centrale să ridice dobânzile, războiul Rusiei din Ucraina - care a alimentat o criză energetică în Europa, blocaje suplimentare în lanţurile comerciale şi de aprovizionare, precum şi perspective de recesiune pentru economia globală.

Conform BlackRock Investment Institute, divizia de cercetare a celui mai mare administrator de fonduri din lume, de la începutul anului şi până la finele lunii trecute, numai ţiţeiul Brent a avut o performanţă mai bună decât a dolarului, cele două active fiind de altfel sigurele în creştere în 2022, inclusiv aurul - activ clasic de refugiu în perioade tulburi, suferind un declin de 10% până acum în acest an.

• Bogdan Maioreanu: "Forţa dolarului a fost determinată de statutul său tradiţional de monedă de refugiu şi de creşterea diferenţialului de dobândă"

Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro, spune că evoluţia dolarului a fost influenţată de economia Statelor Unite, ce s-a dovedit mai robustă în ultima perioadă marcată de o instabilitate puternică.

Analistul ne-a transmis: "Forţa dolarului a fost determinată de statutul său tradiţional de monedă de refugiu şi de creşterea diferenţialului de dobândă. Acest statut pentru dolar se bazează pe economia americană, care s-a dovedit mai puternică în acest mediu global de mare instabilitate. În Europa există un grad ridicat de incertitudine declanşat de criza energetică şi de conflictul din Ucraina, iar investitorii au optat pentru refugiul relativ reprezentat de dolarul american. Există, de asemenea, o diferenţă mare între ratele dobânzilor din SUA şi Europa, de 3,25% şi, respectiv, 2,00%, care i-a determinat pe investitori să aleagă dolarul". Conform analistului eToro, în Statele Unite începem să vedem implicaţiile întăririi dolarului în raportările financiare ale companiilor, care menţionează puterea dolarului ca motiv pentru scăderea vânzărilor internaţionale. "Un dolar mai puternic face ca produsele lor să fie mai scumpe".

Pentru Europa, un euro slab ajută exporturile, spune Bogdan Maioreanu, adăugând: "Dar, din cauza faptului că majoritatea preţurilor la energie şi mărfuri sunt cotate în dolari, o monedă americană puternică determină creşterea preţurilor locale la energie şi scade cererea. De asemenea, un dolar puternic înăspreşte condiţiile financiare globale, făcând mai costisitoare rambursarea datoriilor pentru ţările cu datorii în dolari americani".

• "O pivotare bruscă a Fed în ceea ce priveşte planificata majorare a ratelor dobânzilor poate duce la o scădere a dolarului", spune analistul eToro

Legat de perspectivele monedei americane pentru următoarele şase - douăsprezece luni, Bogdan Maioreanu subliniază că, întrucât incertitudinea economică, cea din pieţe la nivel mondial şi diferenţa mare de rate ale dobânzii dintre SUA şi Europa par să continue, dolarul va rămâne preferat de investitori. "S-ar putea însă să fi văzut deja cea mai mare parte a supra-performanţei dolarului faţă de euro", a adăugat analistul.

În opinia sa, economia americană rămâne în prezent mai puternică decât cea europeană, iar acest lucru se va vedea în evoluţia dolarului în lunile următoare. "Scenariul care ar putea duce la o scădere a valorii dolarului este ca Fed să pivoteze brusc în ceea ce priveşte planificata majorare a ratelor dobânzilor şi să se arate mai preocupată de creşterea economică decât de perspectivele inflaţiei. Acesta este un lucru pe care, cel puţin la nivel declarativ, nu îl vedem în viitorul apropiat", a conchis Bogdan Maioreanu.

Conform Bankrate.com, Comitetului Federal pentru Piaţa Deschisă (FOMC), organismul de elaborare a politicii monetare a Rezervei Federale, va creşte în această săptămână ratele dobânzii cu 0,75%, pentru a patra oară la rând. Dar, pe măsură ce riscurile de recesiune se accentuează, aşteptările sunt ca oficialii Fed să ia în calcul creşteri mari mici, de 0,5% sau chiar 0,25%.

Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că, în prezent, nu există niciun motiv ca trendul de întărire al dolarului să se inverseze, în următoarele luni.

"În opinia mea, dolarul îşi va menţine supremaţia, chiar dacă tendinţa de întărire faţă de alte monede nu va mai fi atât de evidentă. Probabil, în următoarele şase luni, euro nu va reuşi să-şi recâştige paritatea dinainte. La fel şi în cazul altor monede - de exemplu yenul japonez, chiar dacă acolo se pare că există o încercare deliberată a băncii centrale de a menţine lucrurile sub control. Astfel că, dacă nu apar elemente neprevăzute, nu văd niciun motiv pentru care trendul de întărire al dolarului să se inverseze, cu toate că nu cred că poate să mai continue mult", ne-a spus domnul Dochia.

• Goldman Sachs: "Formarea unui maxim al dolarului este posibilă odată ce devine clar că ridicările de dobândă se apropie de o pauză"

Echipa de la Goldman Sachs crede că, dolarul poate fi mai aproape de maxim decât apreciază pieţele, chair dacă inflaţia este încă foarte ridicată iar Rezerva Federală îşi menţine poziţia "hawkish".

Într-un articol publicat de Business Insider săptămâna trecută, Goldman arăta că, istoric, maximele dolarului au coincis cu minime ale economiei americane şi globale, laolaltă cu o relaxare a politicii Fed. Or, asta sugerează că un vârf al monedei americane nu este deloc aproape, deoarece banca nu se aşteaptă ca Rezerva Federală să înceapă să reducă dobânzile până în 2024. Dar, exemplele din anii 1970 şi 1980 pot fi mai adecvate în prezent, deoarece acele perioade au înregistrat şi o inflaţie ridicată, ca acum.

"Aceste paralele sugerează că s-ar putea să nu fie necesar să vedem o relaxare substanţială a Fed sau inflaţia la minim, pentru ca dolarul să-şi atingă vârful. Formarea unui maxim mai devreme este posibilă odată ce devine clar că ridicările de dobândă se apropie de o pauză, sau dacă în discursul oficialilor Rezervei Federale apare o schimbare de atitudine credibilă, chiar dacă activitatea economică a SUA încă încetineşte", au spus cei de la Goldman.

În opinia echipei băncii, dolarul poate atinge maximul anul viitor, în loc de 2024, după cum sugerează anumite exemple din istorie.

"Este posibil ca, la un moment dat în prima jumătate a anului 2023, să vedem o confluenţă a acestor factori: cea mai mare parte a recesiunii de iarnă în Europa să fi trecut, o nouă conducere a Băncii Japoniei care să înceapă treptat să înăsprească politica monetară, iar politica zero-Covid a Chinei aproape să se încheie. În aceleşi timp, să se întrevadă finalul creşterii ratelor dobânzilor în SUA, alături de o oarecare moderare a inflaţiei şi a pieţei muncii. Dar încă nu suntem acolo", au spus cei de la Goldman Sachs, citaţi de Business Insider.