Ucraina: Armata a distrus parţial convoiul de blindate ruseşti

Actualizare 17:43 François Hollande îndeamnă Ucraina la "reţinere"

Preşedintele francez François Hollande a declarat astăzi că Rusia trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, dar şi Kievul "să dea dovadă de reţinere şi discernământ" în operaţiunile militare din estul ţării, scrie AFP, citând administraţia prezidenţială de la Paris.

Într-o convorbire cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cei doi oficiali şi-au exprimat îngrijorarea privind situaţia din estul Ucrainei, iar François Hollande a opinat că "Rusia ar trebui să se angajeze să respecte integritatea teritorială a Ucrainei", făcând, totodată, apel la Ucraina "să dea dovadă de reţinere şi discernământ în operaţiunile militare în curs împotriva separatiştilor". Cei doi demnitari "au subliniat urgenţa umanitară şi nevoile populaţiei din estul Ucrainei", se mai arată în documentul citat.

"Este necesar să recreăm condiţiile pentru a răspunde acestor nevoi şi pentru reluarea unui veritabil proces politic. Franţa rămâne pregătită pentru un nou summit în formatul Normandia, în vederea sprijinirii acestui proces. Reuniunea miniştrilor afacerilor externe francez, german, ucrainean şi rus prevăzută duminică ar putea fi un prim pas în această întâlnire", este punctul de vedere al preşedinţiei.

AFP relatează că aniversarea a 70 de ani de la debarcarea Aliaţilor în Normandia (6 iunie) a fost marcată de o strângere de mână între preşedinţii rus Vladimir Putin şi ucrainean Petro Poroşenko. Pe de altă parte, astăzi, un convoi umanitar rusesc este în continuare blocat la câţiva kilometri de frontiera ucraineană, aşteptând să fie inspectat, în condiţiile în care şeful insurgenţilor din bastionul prorus Doneţk a acuzat Kievul că întârzie în mod deliberat să permită accesul camioanelor în zonele locuite de civili.

---

Actualizare 14:22 Iohannis, îngrijorat de situaţia din Ucraina

Klaus Iohannis, preşedintele PNL şi co-preşedinte al ACL, împărtăşeşte "pe deplin îngrijorarea manifestată de aliaţii noştri americani şi europeni" legată de situaţia din estul Ucrainei, considerând că transformarea zonei "într-o nouă Transnistrie" ar afecta pe termen lung securitatea în regiune, potrivit unui comunicat publicat astăzi pe site-ul partidului.

"Urmăresc cu preocupare ultimele evoluţii ale situaţiei din estul Ucrainei şi împărtăşesc pe deplin îngrijorarea manifestată de aliaţii noştri americani şi europeni. Consider că acţiunile ruse de destabilizare a Ucrainei trebuie să înceteze, pentru că transformarea estului Ucrainei într-o nouă Transnistrie ar afecta pe termen lung securitatea în regiune. Pentru a evita acest fapt, este necesar ca Moscova să oprească transferul de echipament militar şi consilieri. În plus, prelungirea şi intensificarea conflictului sporeşte numărul victimelor civile şi amplifică tragedia celor prinşi în mijlocul luptelor", se arată în documentul citat.

În acord cu punctul de vedere al miniştrilor de externe din UE, exprimat la reuniunea de ieri, Iohannis susţine că "orice livrare de asistenţă umanitară trebuie să se facă cu respectarea legislaţiei internaţionale şi numai cu acordul autorităţilor ucrainene".

"Apreciez, totodată, şi consensul înregistrat la această reuniune în ceea ce priveşte continuarea sancţiunilor asumate de Uniunea Europeană şi întreprinderea de paşi suplimentari dacă va fi nevoie, pentru ca autorităţile ruse să se implice în mod real şi activ în de-escaladarea situaţiei din estul Ucrainei. Demersurile partenerilor noştri din NATO şi UE trebuie ferm susţinute de România, pentru că ţara noastră este direct interesată ca acest focar de instabilitate regională să dispară, ca normele dreptului internaţional să fie respectate de toate statele din zonă", conchide comunicatul.

---

Actualizare 11:09 Predoiu: "La graniţa UE e criză, guvernul Ponta doarme sau face campanie electorală"

Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, îi solicită premierului Victor Ponta să emită urgent o poziţie oficială privind criza din Ucraina, considerând că prim-ministrul trebuie "să aleagă rapid între campania electorală şi exercitarea mandatului de premier", potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.

"Guvernul Ponta e în campanie electorală pe la mănăstiri. În acest timp, lucrurile par să se complice în Ucraina, unde, conform agenţiilor de presă, armata ucraineană a distrus un convoi de artilerie în zona separatiştilor. Diplomaţia europeană e în alertă. Secretarul general NATO cere Rusiei să nu escaladeze conflictul. Ambasadorul rus la Londra este convocat la Foreign Office pentru explicaţii. Pieţele bursiere internaţionale au suferit căderi severe, indicele Dow Jones a pierdut peste 100 de puncte", relatează Predoiu.

În acest context, susţine fostul prezidenţiabil al ACL, prim-ministrul "pare absorbit de campania electorală", opinând că "nici un vicepremier nu pare să asigure leadership-ul Guvernului în lipsa lui Ponta".

"E zi liberă, e Sărbătoare mare, dar chiar şi în aceste momente Guvernul trebuie să comunice şi să facă dovada că funcţionează la capacitate deplină. La graniţa UE e criză, pe pieţele financiare situaţia se agravează, Guvernul Ponta doarme sau face campanie, ceea ce e inadmisibil. Solicit Premierului Ponta să aleagă rapid între campania electorală şi exercitarea mandatului de premier. România are nevoie de premier la postul de comandă permanent, nu de premier alergând pe banii contribuabilului în campanie electorală. Solicit Premierului să întreprindă imediat acţiuni pentru a îmbunătăţi comunicarea Guvernului, să explice cum se organizează administraţia noastră centrală pentru cazul în care situaţia se tensionează şi mai mult", conchide Cătălin Predoiu.

---

Actualizare 10:32 Corlăţean: "UE trebuie să fie pregătită pentru sancţiuni suplimentare la adresa Rusiei"

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat ieri, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe (CAE), că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru adoptarea de sancţiuni suplimentare, în situaţia în care Federaţia Rusă nu va contribui activ la de-escaladarea situaţiei din estul Ucrainei, potrivit unui comunicat al MAE.

Cu ocazia aceluiaşi eveniment, miniştrii de externe ai UE au salutat eforturile de asistenţă umanitară ale ONU şi au exprimat intenţia Uniunii de a contribui la acestea.

Totodată, demnitarii europeni au indicat că orice livrare de asistenţă umanitară, începând cu Rusia, trebuie să se desfăşoare în conformitate cu legislaţia internaţională şi cu principiile în domeniu şi numai cu consimţământul autorităţilor ucrainene.

Şefii diplomaţiilor europene au subliniat că orice acţiune militară unilaterală a Federaţiei Ruse în Ucraina, chiar şi sub pretextul unei intervenţii umanitare, va fi tratată ca o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale, şi au reluat solicitarea adresată Moscovei de a opri imediat fluxul de material şi personal militar înspre Ucraina, se mai arată în comunicat.

În plus, miniştrii au constatat faptul că sunt încă valide motivele aflate la baza regimului sancţionator la adresa Rusiei - "legate de încălcarea gravă a legislaţiei internaţionale prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi destabilizarea Ucrainei". În acest context, concluziile reuniunii fac referire la "considerarea unor paşi suplimentari în domeniul măsurilor restrictive, dacă situaţia din teren o va impune".

Şefii diplomaţiilor "şi- au exprimat regretul faţă de impunerea, de către Rusia, a măsurilor de interzicere a anumitor importuri din spaţiul UE şi au solicitat Comisiei Europene să continue analiza impactului acestor acţiuni şi elaborarea unor măsuri de răspuns adecvate", transmite sursa citată.

Miniştrii de externe ai UE au iterat necesitatea unei soluţii politice sustenabile la criza actuală din Ucraina şi au exprimat disponibilitatea Uniunii de a găzdui la Bruxelles, în septembrie, o reuniune ministerială cu participarea SUA, a Ucrainei şi a Federaţiei Ruse.

Tot legat de Ucraina, demnitarii au lansat un apel tuturor statelor şi actorilor din regiune să permită accesul imediat, nerestricţionat şi în siguranţă la locul prăbuşirii zborului MH17, în vederea reluării anchetei internaţionale şi a repatrierii trupurilor neînsufleţite nerecuperate încă

Titus Corlăţean "şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate din estul Ucrainei, agravată de continuarea acordării de către Federaţia Rusă de sprijin militar separatiştilor din estul Ucrainei şi de faptul că Rusia nu îşi utilizează suficient influenţa asupra liderilor separatişti, în vederea încetării violenţelor", mai informează comunicatul MAE.

Corlăţean a semnalat necesitatea respectării prevederilor şi a principiilor legislaţiei internaţionale în procesul de acordare a oricărui tip de asistenţă umanitară, "proces care nu poate avea loc decât cu acordul prealabil şi explicit al Ucrainei şi, în speţă, al Crucii Roşii".

"Lipsa unei îmbunătăţiri concrete a situaţiei de securitate în estul Ucrainei şi neangajarea reală a Moscovei în vederea de-escaladării, justifică menţinerea sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană", este punctul de vedere al MAE de la Bucureşti.

Totodată, ministrul român a arătat că UE trebuie să fie pregătită pentru adoptarea de măsuri sancţionatorii suplimentare, în situaţia în care Federaţia Rusă nu va contribui activ la de-escaladarea situaţiei. Oficialul a subliniat "necesitatea angajării Moscovei într-un dialog onest şi constructiv, singura modalitate de soluţionare politică a actualei crize".

"Ministrul român al afacerilor externe a subliniat, în context, discrepanţa vizibilă între continuarea livrărilor de tehnică militară rusească către grupurile separatiste şi oferta de asistenţă umanitară pentru Ucraina. Ministrul Corlăţean a reiterat necesitatea unui sprijin solid al UE, coordonat cu partenerii euro-atlantici, pentru procesul de stabilizare şi reformă al Ucrainei, menit să asigure parcursul european ales în mod liber de poporul ucrainean. A arătat că procesul de reconciliere naţională trebuie să fie unul inclusiv, cu participarea tuturor minorităţilor naţionale, inclusiv a minorităţii române din Ucraina, cu luarea în considerare a convenţiilor europene relevante, precum şi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Totodată a reconfirmat sprijinul consecvent acordat Ucrainei de către România", conchide comunicatul.

---

Actualizare 10:14 Băsescu şi Biden condamnă o eventuală intervenţie rusă în Ucraina

Preşedintele Traian Băsescu şi vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, au discutat telefonic, ieri seară, şi au constatat cu "preocupare" că orice intervenţie rusă în Ucraina ar constitui o încălcare a reglementărilor internaţionale, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Principalele subiecte abordate de cei doi oficiali au fost relaţiile bilaterale, summitul NATO programat pe 4-5 septembrie în Ţara Galilor (Marea Britanie) şi situaţia din Ucraina.

"Cei doi lideri şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu relaţia bilaterală dintre Statele Unite şi România şi au discutat despre contribuţiile valoroase pe care România le are în domeniul securităţii internaţionale", se arată în documentul citat.

Băsescu şi Biden au vorbit şi despre criza ucraineană, "exprimându-şi preocuparea că orice încercare a Rusiei de a interveni în Ucraina, sub paravanul oferirii de asistenţă umanitară, va fi considerată o încălcare a legislaţiei internaţionale, precum şi a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ucrainene", menţionează sursa citată.

Cei doi demnitari au fost de acord că planurile de apărare ale NATO trebuie să fie complete şi să poată răspunde ameninţărilor provenind din estul, sudul şi sud-estul Alianţei.

"Cei doi lideri au avut un schimb de opinii privind susţinerea şi viziunea asupra Planului de acţiune vizând capacitatea de reacţie a NATO", proiect ce urmează să fie aprobat la summitul din septembrie.

---

Forţele ucrainene au atacat, ieri, convoiul militar rus de blindate care pătrunsese pe teritoriul Ucrainei în cursul nopţii de joi spre vineri, printr-o zonă a frontierei deţinută de insurgenţi, şi "l-au distrus parţial", a declarat Andrei Lâsenko, un purtător de cuvânt al armatei, adăugând că militarii ucraineni se confruntă, în continuare, cu tiruri de artilerie, venite inclusiv din Rusia, potrivit Reuters.

La rândul ei, Federaţia Rusă acuză atacuri ale Ucrainei asupra altui convoi, care conţinea "ajutoare umanitare".

Guvernul de la Kiev susţine, încă de acum câteva luni, că rebelii din est primesc ajutor rusesc, secondat de foc de artilerie îndreptat contra armatei ucrainene. Rusia a negat, în repetate rânduri, implicarea în insurecţia din regiunile Lugansk şi Doneţk. Ministerul de Externe de la Moscova şi-a exprimat îngrijorarea privind posibile încercări de împiedicare a convoiului umanitar şi a făcut apel, de mai multe ori, la încetarea focului, pentru a-i fi permis accesul convoiului.

La rândul său, Dmitri Matiuhin, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Kiev, susţine că incursiunea rusească nu constituie o escaladare a conflictului sau un posibil start al unei invazii din partea Rusiei, adăugând că blindatele erau vopsite în alb, pentru a da operaţiunii o aparenţă de menţinere a păcii.

Tot ieri, NATO a acuzat Kremlinul de inflamarea conflictului ucrainean, în timp ce guvernul rus a continuat să nege vreo incursiune militară în Ucraina.

"Dacă se confirmă, va fi o dovadă în plus că Rusia face exact opusul a ceea ce spune. Rusia continuă să escaladeze conflictul, chiar dacă face apel la dezescaladare", a declarat Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO.

În ciuda presupusei invazii militare ruseşti, armata ucraineană este în avantaj pe câmpul de bătălie din estul ţării, câştigând aproape zilnic teritorii de la separatişti şi asediind cu tiruri de artilerie oraşele Doneţk şi Lugansk, bastioanele separatiştilor. Rebelii par să se retragă în dezordine, trei lideri ai insurgenţilor dispărând din posturile-cheie deţinute până acum. Unul dintre ei este Igor Strelkov, un moscovit apreciat în cercurile proruse până într-acolo, încât figura lui a apărut pe tricouri şi căni. Cu toate acestea, conflictul continuă să facă victime în rândurile civililor, mai notează Reuters.