Ucraina promite să nu mai tipărească bani pentru a finanţa războiul

Într-un articol din Financial Times de la sfârşitul săptămânii trecute, Guvernatorul băncii centrale din Ucraina, Andriy Pyshnyy, spunea că apelarea la tipar a creat riscuri uriaşe pentru stabilitatea financiară a ţării.

"A fost un remediu rapid, dar foarte periculos", sublinia Pyshnyy şi pe Twitter.

Ucraina nu va mai recurge la finanţare monetară "periculoasă" pentru a-şi finanţa războiul împotriva Rusiei, arăta Guvernatorul băncii centrale ucrainene, adăugând că un "conflict deschis" cu guvernul în această problemă a fost rezolvat.

Săptămâna trecută s-a discutat despre un împrumut de 15,6 miliarde de dolari convenit între FMI şi Kiev, care necesită însă aprobarea consiliului executiv al fondului.

Sfârşitul finanţării monetare, utilizarea pieţelor interne de obligaţiuni şi măsurile de creştere a veniturilor fiscale au fost integrate în respectivul acord cu FMI.

Pyshnyy a spus că scopul BNU este de a absorbi excesul de lichiditate prin cerinţe mai stricte de rezerve şi de a reveni treptat la un curs de schimb flotant. Acesta a subliniat că FMI a făcut o schimbare de politică "revoluţionară", acceptând să împrumute Ucraina în timpul unei perioade de incertitudine economică excepţională cauzată de invazia Rusiei.

Apariţia FMI este un semnal că finanţările fără restricţii din Occident ar putea să se reducă anul viitor, iar Ucraina ar trebui să se descurce printr-o politică de austeritate şi elliberarea cursului de schimb, deci sacrificii pentru populaţie.

De menţionat că, în acest moment, Ucraina are un curs fix între moneda naţională şi dolar, la care s-a apelat imediat după invazia Rusiei din februarie 2022.

Banca Naţională a Ucrainei a crescut cursul oficial al hrivnei faţă de dolarul american cu 25%, la un raport hrivnă/dolar de 36,56, în iulie anul trecut, o decizie justificată în acel moment prin întărirea dolarului în pieţele externe şi nevoia de creştere a competitivităţii exporturilor locale.

Anterior, cursul hrivnei fusese legat de dolar imediat după invazia rusească, în februarie 2022, la un raport fix de 29 hrivne la un dolar.

Menţinerea unui curs fix a împiedicat explozia inflaţiei într-o perioadă de război, dar faptul că banca centrală a tipărit bani pentru a finanţa deficitul din economie este de rău augur pentru viitoarea cotaţie hrivnă/dolar, dacă se revine la un curs flotant.

Experienţa României la începutul anilor 90 poate fi luată ca punct de reper în cazul Ucrainei, când folosirea tiparului şi o contracţie economică puternică (în Ucraina estimările oficiale arată o scădere de 30% a PIB-ului în 2022) au determinat populaţia şi firmele să fugă de moneda naţională, iar banii puşi de-o parte erau transformaţi constant în dolari.

Rămâne de văzut cât de sus ar putea ajunge inflaţia şi în Ucraina în perioada următoare, în România anii de vârf (1992-1994) ai inflaţiei însemnând valori de trei cifre - 210% în 1992 şi 256% în 1993.