Ucraina vizează importuri masive de gaze lichefiate din SUA pentru a-şi acoperi necesarul energetic

Ucraina ar putea importa în acest an cantităţi semnificative de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite, prin terminalele din Germania, Grecia, Lituania şi Polonia, a declarat Dmytro Lyppa, directorul operatorului ucrainean de transport al gazelor (GTSOU), conform Reuters. Acest demers vine în contextul în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost grav afectată de atacurile ruseşti.

Importurile de gaze din SUA ar putea îmbunătăţi parteneriatul economic cu Washingtonul, iar prezenţa acestora în depozitele subterane din Ucraina ar putea reduce riscul atacurilor asupra infrastructurii energetice.

Într-un interviu, Lyppa a estimat că Ucraina ar putea importa cel puţin patru miliarde de metri cubi de gaze între aprilie şi octombrie, ceea ce ar putea costa cel puţin un miliard de dolari, conform calculelor agenţiei.

Până la jumătate din cantitatea totală de gaze importate de Ucraina via Europa ar putea proveni din GNL, iar o parte semnificativă dintre acestea ar putea fi livrate din SUA. "Din punct de vedere politic, este mai bine pentru noi să importăm cât mai mult GNL din SUA prin Polonia şi să-l transportăm treptat în Ucraina", a explicat Lyppa. Totuşi, decizia va depinde şi de costuri, gazele americane concurând cu cele din Qatar.

Ucraina a fost un important coridor de tranzit pentru gazele ruseşti, însă acordul cu Moscova nu a fost reînnoit la începutul anului. În plus, atacurile recente au redus producţia internă de gaze cu până la 40%, forţând Kievul să crească importurile. Deşi o parte din producţie a fost restabilită, autorităţile nu au oferit date precise.

Pentru a trece fără probleme peste iarna 2025-2026, Ucraina trebuie să aibă rezerve de cel puţin 13 miliarde de metri cubi de gaze până la jumătatea lunii octombrie. În mod tradiţional, procesul de stocare începe în aprilie, odată cu scăderea consumului.

Lyppa a precizat că rutele prin Polonia şi Lituania sunt cele mai rentabile, însă Ucraina ar putea fi nevoită să folosească şi alte conducte, din cauza capacităţii limitate a interconectorului polonez, care poate transporta doar şapte milioane de metri cubi pe zi, faţă de o cerere zilnică estimată la 20-25 de milioane de metri cubi.