UDMR: "Există un regres clar în domeniul aplicării drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale"

UDMR arată, în raportul trimis CE privind îndeplinirea obligaţiilor asumate de România cu prilejul ratificării Chartei Limbilor Regionale şi Minoritare, că există un regres clar în domeniul aplicării drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale, încurajat de lipsa unor sancţiuni concrete, informează Mediafax.

Potrivit unui comunicat de presă, UDMR a transmis un raport paralel la Consiliul Europei de la Strasbourg privind îndeplinirea obligaţiilor asumate de România cu prilejul ratificării Chartei Limbilor Regionale şi Minoritare.

"UDMR a elaborat şi transmis Consiliului Europei, la Strasbourg, raportul paralel privind îndeplinirea obligaţiilor asumate de România cu prilejul ratificării Chartei Limbilor Regionale şi Minoritare. Se poate constata un regres clar în domeniul aplicării drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale. Acest regres este continuu din momentul aderării României la structurile euro-atlantice şi ale Uniunii Europene. Încurajată de lipsa unor sancţiuni concrete şi de ireversibilitatea procesului de integrare europeană, aplicarea drepturilor minorităţilor naţionale este în declin. Unele aspecte ale acestui proces erau vizibile imediat după momentul aderării din 2007, însă au devenit tot mai evidente şi s-au accentuat începând cu anul 2012. În raportul Guvernului există distorsiuni şi dezinformări evidente, astfel încât UDMR a fost nevoită să reacţioneze", arată, în raport, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

Acesta adaugă că în 2 martie 2016, Guvernul a depus, cu o întârziere de aproximativ doi ani şi jumătate, raportul său referitor la extinderea drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale, document care prezintă, însă, doar perioada cuprinsă între anii 2010-2013.

"Documentul emis de Guvern conţine o serie de inexactităţi şi distorsionări din care rezultă o concluzie eronată în legătură cu aplicarea drepturilor minorităţilor naţionale din România. Cu toate că, în decursul elaborării raportului, reprezentanţii Guvernului s-au consultat cu organizaţiile care reprezintă minorităţile naţionale, nu au luat în considerare observaţiile formulate în scris de UDMR. Prin urmare, Uniunea a înaintat Consiliului Europei un raport paralel, similar cu cel pe care l-a redactat în cazul nerespectării de către România a obligaţiilor asumate prin Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor", susţine preşedintele UDMR.

Elaborarea şi depunerea raportului paralel a avut loc după desfăşurarea, în luna mai a acestui an, a unei întâlniri în cadrul căreia experţii Consiliului Europei au fost informaţi de liderii politici ai UDMR despre modul în care România a decis să aplice prevederile cuprinse în Charta Limbilor Regionale şi Minoritare.

"Prima şi cea mai importantă observaţie a UDMR în raportul paralel privind aplicarea prevederilor Chartei Limbilor Regionale şi Minoritare se referă la faptul că România nu a creat, în niciunul din domeniile de specialitate vizate, un sistem de monitorizare a aplicării prevederilor cuprinse în Chartă. Acestea sunt interpretate de către autorităţi ca dispoziţii restrictive, fapt care este în contradicţie totală cu spiritul documentului european. În repetate rânduri, la diferitele nivele şi proceduri ale actului de justiţie, dar şi prin instrumente administrative, se încearcă restricţionarea folosirii limbii materne, iar aceleaşi modalităţi aplică şi prefecţi din multe judeţe ale ţării", susţine UDMR.

Reprezentanţii UDMR susţin că, în procesul de respectare a prevederilor legale, nu se urmăreşte interpretarea obiectivă a legii, în consecinţă se interzice tot ce nu este prevăzut în mod explicit şi detaliat în textul de lege.

"Întrucât statul român nu a alocat resurse materiale şi umane în vederea monitorizării aplicării prevederilor Chartei, această deficienţă este evidentă, mai ales, în domeniul justiţiei", adaugă sursele citate.

Raportul paralel arată şi faptul că, deşi Legea educaţiei adoptată în anul 2011 prevede înfiinţarea facultăţilor individuale maghiare în cadrul universităţilor multiculturale cuprinse în actul normativ, cu toate acestea, în cazul UMF Târgu Mureş prevederea nu a fost pusă în aplicare.

"O altă clauză vizează faptul că elevii din comunităţile minorităţilor naţionale nu trebuie să studieze limba română la nivel de limbă maternă, ci din manuale speciale, dar nici această reglementare nu este aplicată în România. Documentul elaborat de UDMR atrage atenţia asupra faptului că, deşi din bugetul de stat se alocă un mic procent redacţiilor de limbă maghiară ale posturilor publice de radio şi televiziune, dintre radiourile publice doar Radio Târgu Mureş transmite 24 de ore emisiuni în limba maghiară, în timp ce, în cazul studiourilor teritoriale de televiziune, nici unul nu beneficiază de acest drept. Raportul paralel aminteşte, totodată, şi de discursul de ură, generat de mass-media comercială din România", se subliniază în comunicatul UDMR.