UE vrea sa înfiinţeze o agenţie europeană împotriva spălării banilor

Comisia Europeană a prezentat, astăzi, un pachet de propuneri legislative menit să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, informează un comunicat de presă, transmite Agerpres.

Pachetul include propunerea de înfiinţare a unei noi autorităţi a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor. Acest pachet face parte din angajamentul Comisiei de a proteja cetăţenii UE şi sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Scopul acestuia este să asigure o mai bună detectare a tranzacţiilor şi a activităţilor suspecte, precum şi eliminarea lacunele exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităţilor ilicite sau a finanţării activităţilor teroriste prin intermediul sistemului financiar.

Măsurile adoptate marţi consolidează în mod semnificativ cadrul existent al UE, ţinând seama de provocările noi şi emergente legate de inovarea tehnologică. Printre acestea se numără monedele virtuale, creşterea gradului de integrare a fluxurilor financiare de pe piaţa unică şi caracterul global al organizaţiilor teroriste. Aceste propuneri vor contribui la crearea unui cadru mult mai coerent, astfel încât operatorii care fac obiectul normelor privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (CSB/CFT), în special cei care desfăşoară activităţi transfrontaliere, să-şi poată îndeplini cu o mai mare uşurinţă sarcinile legate de respectarea normelor.

Pachetul constă în patru propuneri legislative: un regulament de instituire a unei noi autorităţi UE de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului; un regulament privind CSB/CFT, care cuprinde norme direct aplicabile, inclusiv în domeniul cerinţelor de precauţie privind clientela şi în cel al cerinţelor referitoare la beneficiarii reali; a şasea directivă privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, care înlocuieşte actuala Directivă (UE) 2015/849 şi care cuprinde dispoziţii ce vor fi transpuse în legislaţia naţională, cum ar fi normele privind autorităţile naţionale de supraveghere şi unităţile de informaţii financiare din statele membre; revizuirea Regulamentului din 2015 privind transferurile de fonduri, menită să permită urmărirea transferurilor de criptoactive (Regulamentul 2015/847/UE).

"Spălarea banilor reprezintă o ameninţare evidentă şi de actualitate la adresa cetăţenilor, a instituţiilor democratice şi a sistemului financiar. Amploarea problemei nu poate fi subestimată, iar lacunele pe care le pot exploata infractorii trebuie eliminate. Pachetul de astăzi intensifică în mod semnificativ eforturile pe care le depunem pentru a pune capăt spălării banilor murdari prin intermediul sistemului financiar. De asemenea, intensificăm coordonarea şi cooperarea dintre autorităţile statelor membre şi creăm o nouă autoritate UE de combatere a spălării banilor. Aceste măsuri ne vor ajuta să protejăm integritatea sistemului financiar şi a pieţei unice", a declarat comisarul pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, Mairead McGuinness.

Elementul esenţial al pachetului legislativ îl constituie înfiinţarea unei noi autorităţi a UE care va transforma supravegherea combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului în UE şi va consolida cooperarea dintre unităţile de informaţii financiare (FIU). Această nouă autoritate de combatere a spălării banilor la nivelul UE (AMLA) va fi autoritatea centrală care va coordona autorităţile naţionale pentru a se asigura că sectorul privat aplică în mod corect şi consecvent normele UE. De asemenea, AMLA va ajuta unităţile de informaţii financiare să îşi amelioreze capacitatea de analiză a fluxurilor ilicite şi să transforme informaţiile financiare într-o sursă esenţială pentru agenţiile de aplicare a legii, notează sursa citată.

Noua autoritate va trebui, în special, să instituie un sistem unic integrat de supraveghere a combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului în întreaga UE, bazat pe metode comune de supraveghere şi pe convergenţa unor standarde înalte de supraveghere; să asigure supravegherea directă a unora dintre instituţiile financiare care prezintă cele mai mari riscuri şi care îşi desfăşoară activitatea într-un număr mare de state membre sau care necesită măsuri imediate de remediere a unor riscuri iminente;

să monitorizeze şi să coordoneze autorităţile naţionale de supraveghere responsabile de alte entităţi financiare, precum şi să coordoneze autorităţile de supraveghere a entităţilor nefinanciare; să sprijine cooperarea dintre unităţile naţionale de informaţii financiare şi să faciliteze coordonarea şi analizele comune ale acestora, în vederea unei mai bune detectări a fluxurilor financiare ilicite cu caracter transfrontalier.

Cadrul unic de reglementare al UE pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului va armoniza normele CSB/CFT în întreaga UE, inclusiv, de exemplu, normele mai detaliate referitoare la precauţia privind clientela şi la beneficiarii reali, precum şi competenţele şi sarcinile autorităţilor de supraveghere şi ale unităţilor de informaţii financiare (FIU). Registrele naţionale de conturi bancare existente vor fi conectate, oferind FIU un acces mai rapid la informaţiile privind conturile bancare şi casetele de valori. De asemenea, Comisia va oferi autorităţilor de aplicare a legii acces la acest sistem, accelerând investigaţiile financiare şi recuperarea activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni în cazurile transfrontaliere. Accesul la informaţii financiare va face obiectul unor garanţii solide prevăzute în Directiva (UE) 2019/1153 privind schimbul de informaţii financiare.

De asemenea, reforma propusă va extinde normele CSB/CFT la întregul sector al criptoactivelor, obligând toţi furnizorii de servicii să aplice măsuri de precauţie cu privire la clienţii lor. Modificările adoptate marţi vor asigura trasabilitatea deplină a transferurilor de criptoactive, cum ar fi Bitcoin, şi vor permite prevenirea şi detectarea posibilei utilizări a acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. În plus, se vor interzice portofelele anonime de criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE se vor aplica integral sectorului criptoactivelor, subliniază Comisia Europeană.

Tot marţi, Comisia a propus un plafon de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăţile mari în numerar. Acest plafon la nivelul UE este suficient de ridicat pentru a nu pune la îndoială moneda euro ca mijloc legal de plată şi recunoaşte importanţa vitală a plăţilor în numerar. Aproximativ două treimi din statele membre prevăd deja plafoane de acest tip, dar cuantumul acestora variază de la un stat la altul. Plafoanele naţionale sub 10.000 euro pot rămâne în vigoare. Limitarea plăţilor mari în numerar îngreunează spălarea banilor murdari de către infractori. În plus, se va interzice furnizarea de portofele anonime pentru criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE interzic deja conturile bancare anonime.

Pachetul legislativ prezentat marţi urmează să fie examinat de Parlamentul European şi de Consiliu.

Viitoarea autoritate de combatere a spălării banilor ar urma să devină operaţională în 2024 şi îşi va începe activitatea de supraveghere directă puţin mai târziu, de îndată ce directiva va fi transpusă şi noul cadru de reglementare va începe să se aplice.